5 semne ca e timpul… sa iesi dintr-o relatie
Nu consideram oportune anumite indrumari sau recomandari in sensul incheierii unor relatii, insa, cu toate acestea, putem desprinde cateva directii care apar constant in viata cuplurilor si au condus catre acelasi rezultat: esecul relatiei. Unele teme par sa apara din nou si din nou in viata de cuplu, conducand la luarea deciziei de catre unul sau ambii parteneri de a incheia relatia sau de a-si reevalua pozitia in cadrul relatiei si, totodata, perspectivele legate de relatie. Dezvaluim mai jos cateva dintre semnalele care au condus mai multe cupluri la reevaluarea starii relatiei sau la separarea drumurilor care, initial, erau proiectate pentru a fi parcurse impreuna.
Semne ca e timpul sa rupi relatia:
1. In situatiile problematice, in mod constant se vorbeste despre imbunatatirea relatiei intr-un viitor ipotetic si nu se face referire la posibilitatile si capacitatile reale, existente de fapt; baza dorintei de a fi in relatie pe termen lung cu persoana aleasa nu este experienta din prezent, ci o idee sau perspectiva de viitor – ceea ce se doreste a fi, nu ceea ce este. Cu alte cuvinte, partenerii proiecteaza sansele de imbunatatire a relatiei cand lucrurile sau situatiile vor lua o alta intorsatura sau perspectiva de dezvoltare. Chiar daca acestea se vor intampla asa cum sunt preconizate, nu exista garantii ca situatia in cuplu va fi altfel, ca partenerii se vor intelege si vor comunica altfel sau vor ajunge la o stare de echilibru, o atmosfera armonioasa si calda in cadrul cuplului.
De exemplu: se intampla ca partenerii sa se agate de o speranta ca tensiunile se vor ameliora sau relatia se va armoniza daca nu vor mai locui la socrii sau vor avea casa proprie. Intrebarea se pune: daca ar fi stiut ca lucrurile nu se vor schimba, dorinta de a ramane langa persoana aleasa pe termen lung ar mai fi existat? Bineinteles ca partenerii se pot schimba si stresul se poate reduce in conditiile unor oportunitati materiale, insa traind cu credinta constanta in aceste aspecte, fara sa ne implicam activ folosind mijloacele si posibilitatile existente reale, putem cadea in capcana derizoriului.
2. Presiunile constante de a te schimba intr-o persoana pe placul partenerului care, in timp, te vor determina sa reflectezi la iubirea de tip neconditionat care, de fapt, nu exista. In atatea cerinte de schimbare, nu te simti fericit(a), increzator(oare) si confortabil, ci experimentezi emotii si sentimente cu incarcatura negativa, cum ar fi rusinea, vinovatia, anxietatea in prezenta partenerului. Subaprecierea, frustrarea, ranirea te fac sa te simti singur(a) si invalidat(a).
3. Atunci cand exprimi o nevoie, nu esti ajutat(a), sustinut(a), insa manifestarile dramatice ale celuilalt, gelozia, manipularea se fac resimtite si te fac sa iti pierzi capacitatea de a vedea in mod clar situatia si sa pierzi importanta nevoilor personale si, pana la urma, respectul de sine.
4. Atasament „bolnavicios” fata de persoana cu care esti intr-o relatie, dependenta dusa la extrem, care te face sa te simti in siguranta numai cand sunteti fizic impreuna si care este un indicator al uneii stari psihologice fragile. In aceasta situatie, este necesar sa reflectam la faptul ca nu este responsabilitatea partenerului de a vindeca aceste rani (cel putin, nu toate care apartin trecutului) si ca este posibil sa dezvoltam probleme de atasament, deoarece avem tendinta de a cauta relatii care reflecta acele relatii de atasament timpurii. Astfel, mentinerea unei relatii cu partenerul nu poate fi chiar optima, deoarece presupune implicarea afectiva in „ceea ce stim deja”, si nu pentru ca este o relatie sanatoasa. Este indicat sprijinul de specialitate, consilierea psihologica fiind importanta pentru lamurirea unor aspecte in astfel de situatii.
5. Partenerul „ascunde” relatia pe care o are cu tine, nu vorbeste despre tine parintilor, prietenilor, colegilor, nu te integreaza in grupurile sociale, evita circumstantele de a fi evidentiata relatia. In timp, aceste lucruri il fac pe celalalt sa experimenteze stari de desconsiderare, iar situatia i se pare degradanta, dorinta, in general, fiind de a sti ca meriti si ca partenerul este mandru de tine si de faptul ca este intr-o relatie cu tine.
Exista posibilitatea de a rezona cu astfel de situatii, sa ne regasim in acestea mai mult sau mai putin, insa nu pot fi indicatori clari ai situatiei de renuntare, de abandon, de conducere la o decizie de separare, ci mai degraba de reevaluare a situatiei. Invitam la reflectare, investigarea gandurilor, a sentimentelor, cresterea gradului de constientizare, atunci cand o parte/total din cele de mai sus se regasesc in viata noastra, sau chiar solicitarea ajutorului unui psiholog, psihoterapeut, atunci cand relatia devine complicata, dificila, greu de suportat.
Text: Psiholog Ionela-Janina Sabou
