5 semnale de alarmă pe care să nu le ignori în perioada postpartum
Perioada postpartum începe imediat după ce nașterea s-a finalizat și are o importanţă deosebită. În această perioadă se produce reducerea modificărilor sistemice din timpul sarcinii, involuția aparatului genital, modificările glandei mamare în vederea secretiei de lapte. În primele ore după naștere și în prima zi, lăuza trebuie atent supravegheată pentru a depista eventualele complicații apărute după actul nașterii.
Semnale de alarmă în perioada postpartum
1. Sângerarea
Cauzele sângerării în această perioadă sunt date de leziuni traumatice sau cauze care interferă mecanismului hemostazei uterine. Se consideră patologică o pierdere mai mult de 500 ml sânge în primele 24 ore după nașterea pe căi naturale și mult mai mare de 1000 ml, după operația cezariană.
Cauze de hemoragie în postpartum:
• traumatisme ale tractului genital: epiziotomie, rupturi ale colului, vaginului sau perineului, ruptură uterină.
• insuficienţă de compresie a vaselor de la locul de implantare a placentei care rezultă din:
– miometru hipoton datorat anesteziei generale
– supradistensiei uterului de către un făt mare
– hidramnios (exces de lichid amniotic) sau feți multiplii
– travaliu prelungit sau travaliu foarte rapid sau travaliu puternic stimulat de ocitocină
– paritate crescută
– retenție de țesut placentar, în cazul placentei accreta
• defecte de coagulare, congenitale sau dobândite – exemplu: hipofibrinogenemie sau trombocitopenie.
2. Durerea
Uterul se contractă în perioada postpartum, ceea ce provoacă durere, în special la multipare și la mamele care alăptează. La primipare uterul tinde să rămână tonic, contractat, în timp ce la multipare uterul se contractă puternic la anumite intervale.
3. Febra
În primele zile după naștere se pot înregistra ascensiuni ușoare ale temperaturii. O astfel de ascensiune nu depășește însă temperatura de 37,5 grade C, și are drept cauză prezența în sânge a substanțelor catabolice rezultate din procesele distructiv-involutiv ale țesuturilor modificate în sarcină. În ziua a 3-a și a 4-a intrarea în funcțiune a glandei mamare poate să fie marcată de o creștere a temperaturii. Odată cu instalarea secreţiei lactate, febra cedează spontan (fenomen cunoscut sub numele de ”furia laptelui”). Apariția unei temperaturi cu caracter septic caracterizează prin ascensiuni vesperale, cu cel puțin 2-3 grade C, urmate de temperatură aproape normală.
Infecțiile puerperale din perioada postpartum sunt definite ca orice infecție a tractului genital, însoțită de o temperaură de 38 grade C sau mai mare, care durează cel puțin 2 zile în primele 10 zile după naștere, cu excluderea primelor 24 de ore.
4. Hipertensiunea arterială și pulsul
În perioada postpartum în mod normal, pulsul este bine bătut, adesea bradicardic (70batai/minut) ca urmare a vagotomiei. O accelerare temporală a pulsului nu are o semnificație patologică fiind consecința labilității vasomotorii, adică a emoției. O accelerare a pulsului cu caracter permanent în perioada lăuziei constituie un semnal de alarmă, indicând o posibilă infecție sau o anemie pronunțată. După naștere tensiunea arterială trebuie să fie sub 120/80mmHg, atunci când această depăşeşte 140/90mmHg se impune tratament de specialitate și investigații suplimentare.
5. Oboseala
În majoritatea cazurilor lăuza este cuprinsă, după naștere de o senzație de frig, uneori de un adevărat frison ( ”frison fiziologic”) care se datorează oboselii în urma travaliului, a pierderii de căldură, hemoragiei și desigur activității musculare intense din timpul nașterii.
Mamele care nasc pe cale vaginală sunt cu mult mai obosite fizic, decât cele care au născut prin operație cezariană. Trebuie să știm că travaliul durează diferit în funcție de gravidă, de paritatea acesteia și de modul cum decurge nașterea.
Farmaciile Catena întâmpina mămicile, dar și femeile care se pregătesc să rămână însărcinate, cu cardul Mama și Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de până la 25%.
