Alergia la proteina laptelui de vaca – APLV
Alergiile alimentare devin o problema din ce in ce mai des intalnita in societatea moderna. Din cadrul alergenilor alimentari, pentru grupa de varsta 0-3 ani, cele mai alergene raman proteinele din laptele de vaca, urmate de cele din oua. Alergia alimentara este acea reactie adversa, produsa de un raspuns imun specific, aparut in urma contactului cu un anumit aliment sau mai multe. In cazul alergiei la proteina laptelui de vaca, cazeina si ?-lactoglobulina sunt proteinele alergene pentru om. Dintre cele doua doar cazeina se regaseste si in laptele matern, intr-o cantitate infima fata de cea din laptele de vaca. Cu toate acestea, cele doua proteine trec in laptele matern atunci cand mama consuma lapte de vaca si derivatele acestuia.
APLV-ul poate aparea la orice nou-nascut/sugar/copil alimentat cu formula de lapte bazata pe proteina laptelui de vaca (PLV), lapte de vaca ca atare (nerecomandat in dieta unui copil pana la varsta de 12 luni) sau lapte matern de la o mama care consuma PLV.
Cum se manifesta alergia la proteina laptelui de vaca?
Simptomele alergiei la proteina laptelui de vaca se impart in unele precoce, care apar in cateva minute pana la 2 ore de la ingestia PLV, si simptome tardive care apar in interval de zile pana la saptamani de la ingestia de PLV. Mecanismul de aparitie a APLV este fie mediat de anticorpi specifici anti PLV- IgE specific la PLV sau non-IgE mediata. Cel mai frecvent, manifestarile precoce sunt IgE mediate, iar cele tardive, frecvent digestive, non IgE mediate. Simptomele APLV-ului se impart in digestive, respiratorii, cutanate si generalizare, dintre cele digestive (dispepsia, regurgitarile, varsaturile, durerile abdominale) pot fi usor confundate cu alta patologie des intalnita la aceasta grupa de varsta, si anume refluxul gastroesofagian, iar cele respiratorii pot fi considerate ca fiind o hiperreactivitate bronsica. Simptomatologia digestiva include disfagie, regurgitari frecvente, colici, dureri abdominale, varsaturi, refuzul alimentatiei, diaree, constipatie, scaune cu sange, falimentul cresterii. Dintre simptomele respiratorii, rinoreea (nasul care curge), wheezing-ul (respiratia suieratoare) si tusea persistenta sunt des intalnite in APLV. Dermatita atopica (alergica), urticaria, angioedemul sunt cel mai des asociate manifestari cutanate in APLV.
Diagnostic si tratament
Atunci cand se exclud alte patologii, in fata unui copil cu varsta intre 0 si 3 ani care prezinta simptome ce denota atingerea a cel putin 2 dintre aparatele si organele mai sus amintite, este important sa se ia in considerare posibilitatea unei alergii la proteina laptelui de vaca. Ca metode de diagnostic, pe langa anamneza, examen clinic, cele mai fiabile sunt dozarea IgE totale si specifice la PLV (cu mentiunea ca multe cazuri de APLV sunt non IgE mediate, deci cu valori IgE total si IgE specific la PLV normale) si proba terapeutica de excludere din dieta a proteinei laptelui de vaca. Dupa excluderea PLV din dieta, daca se remarca ameliorarea starii pacientului, se recomanda efectuarea unui test de provocare prin administrarea unei formule de lapte pe baza PLV, a laptelui de vaca propriu-zis sau introducerea inapoi in dieta mamei a laptelui de vaca si a derivatelor sale. Scopul testului de provocare este de a confirma ca simptomele sunt datorate prezentei in dieta a PLV.
Tratamentul APLV-lui
Tratamentul APLV-lui consta, in primul rand, in eliminarea proteinei laptelui de vaca din dieta copilului si inlocuirea formulei de lapte cu o formula terapeutica. Este nevoie de o formula de lapte speciala, pentru ca tractul digestiv, si anume mucoasa care tapeteaza intreg tractul, este de cele mai multe ori afectata de APLV si are nevoie de actiunile antiinflamatorii si reparatoare ale formulelor terapeutice. Formulele speciale sunt: formula pe baza de proteine din soia (nerecomandata sub varsta de 6 luni), forumulele extensiv hidrolizate si cele cu continut de aminoacizi liberi. Este important ca bebelusii si copiii cu APLV sa fie reevaluati dupa aproximativ 3 luni de la introducerea dietei, in vederea testarii tolerantei la PLV. Daca diagnosticul si tratamentul este realizat corect, 50 % din copiii cu APLV recapata toleranta la PLV pana la varsta de 1 an, 75% pana la 2 ani si peste 90% pana la 3 ani.
Text: Dr. Alexandra Barzan, medic pediatru