Cum se manifesta bulimia nervoasa?
Relatia omului cu hrana este una foarte complexa. Mancam in exces atunci cand suntem suparati, cand suntem veseli, cand sarbatorim un eveniment sau cand ne simtim tradati. Crizele de furie sunt satisfacute cu mancare si devenim irascibili si nervosi atunci ca nu mancam. Avem amintiri asociate cu anumite gusturi din copilarie. Conform zicalei „Dragostea trece prin stomac”, nu e greu sa observam componenta afectiva implicata in alimentatie. Pe de alta parte, sunt nenumarate reviste si emisiuni TV care elogiaza corpul suplu si dau ca exemplu vedete care se lauda cu faptul ca au slabit prin infometare. Se pare ca o atitudine potrivita fata de mancare se invata din copilarie. Parintii ar trebui sa fie foarte atenti la maniera in care le transmit copiilor (in special fetelor) faptul ca sunt plinuti si sa ii invete strategii sanatoase de rezilienta si adaptare la situatii stresante.
Relatia nesanatoasa cu mancarea se transforma in tulburare alimentara
Bulimia este o tulburare de comportament alimentar caracterizata prin reprimarea hranei pentru o anumita perioada de timp, urmata de mancat excesiv si sentimente de vina si decadere personala. Afecteaza, in principal, adolescentele si femeile tinere cu varste cuprinse intre 13 si 20 de ani, multe dintre ele suferind anterior de anorexie. Jurnalul American de Psihologie mentioneaza faptul ca tulburarile alimentare au o rata de mortalitate de 4 ori mai mare decat depresia majora. In ultimii ani, varsta la care se instaureaza aceste tulburari a scazut dramatic, iar netratarea lor reprezinta un risc enorm pentru sanatate.
Care sunt simptomele bulimiei nervoase?
Bulimia debuteaza cu o preocupare excesiva fata de greutatea corporala, insotita de cure de slabire drastice si teama intensa de ingrasare. Persoana bulimica incepe apoi sa manance compulsiv, ingerand o cantitate mare de alimente, insotita de pierderea controlului cu privire la cat si ce mananca. La scurt timp, apar comportamente de compensare, cum ar fi: varsaturi provocate, sport in exces indiferent de vreme, ceaiuri de slabit, laxative, clisme sau post negru.
In plan psihic, alternanta mancat si voma – sau alte comportamente compensatoare – are rol de eliberare a emotiilor negative. Dispozitia generala este de tristete, anxietate, iritabilitate sau nervozitate. Bulimicii se izoleaza de prieteni si apropiati si isi creeaza anumite ritualuri si un stil de viata care sa le permita efectuarea comportamentului alimentar nesanatos.
Care sunt efectele bulimiei asupra organismului?
Bulimia aduce tulburari grave asupra organismului. In primul rand, varsaturile pot determina dezechilibre hidroelectrolitice care pot duce la deces. Alte efecte secundare sunt: lezarea esofagului, cicluri menstruale neregulate, ulcer stomacal, decolorarea sau patarea dintilor din cauza acidului din stomac, constipatie, infertilitate, depresie, marirea glandelor salivare ale gatului, batai cardiace neregulate, scaderea libidoului, caderea parului, epuizare. Unii bulimici pot muri de infarct.
Bulimia se poate trata
Dificultatea de a trata bulimia se datoreaza faptului ca pacientii sunt extrem de secretosi si se feresc de persoanele din anturaj, fie din cauza faptului ca nu constientizeaza gravitatea situatiei, fie din cauza sentimentelor de rusine sau vinovatie. Ei ajung, de regula, in atentia medicului cu alte afectiuni asociate bulimiei. De aceea, membrii familiei si prietenii trebuie sa le acorde o atentie deosebita pentru a identifica simptomele, sa fie cat mai deschisi si sa le ofere sustinere pentru a-i determina sa apeleze la un consult de specialitate.
Cel mai comun tratament pentru bulimie este psihoterapia, in special cea cognitiv-comportamentala. Ea va ajuta persoana sa isi monitorizeze obiceiurile alimentare si sa invete metode de a face fata stresului fara a apela la mancare. Tratamentul va avea un rol benefic asupra stimei de sine si asupra propriei imagini corporale. Medicatia antidepresiva, alaturi de psihoterapie, este si ea utila in tratamentul eficient al bulimiei.
Text: Psiholog Dana Comanescu
