Graficele de crestere a bebelusului
Graficele de crestere sunt o unealta foarte importanta in evaluarea ritmului de crestere si dezvoltare al unui copil. Pentru ca micutii cresc cu totii in felul lor, este util ca medicul sa aiba la dispozitie un mod standardizat de depistare a unei cresteri normale sau anormale. Exista diferiti factori care influenteaza ritmul si felul de crestere al unui copil, printre care cei genetici, nutritionali, nivelul de activitate fizica sau eventuale probleme de sanatate.
Masuratorile nou-nascutului
Aceste grafice de crestere evalueaza in dinamica anumiti parametri in raport cu varsta si sexul copilului. Astfel, se urmareste cresterea in greutate, in lungime si cresterea perimetrului cranian in raport cu varsta si sexul celui mic. In cazul copiilor mai mari, se poate incadra pe grafic si indicele de masa corporala. Se folosesc grafice separate pentru baieti si fete pentru ca exista ritmuri diferite de crestere intre sexe.
Inca de la nastere, masuratorile nou-nascutului se pot incadra in aceste tipuri de grafice pentru a vedea daca acesta este dezvoltat conform varstei de gestatie (saptamani de sarcina). Urmatoarele evaluari si insemnari pe graficele de crestere se vor face de catre medicul pediatru sau medicul de familie la fiecare vizita medicala. Aceste grafice au o limita inferioara si superioara a normalului. Orice deviere sub sau deasupra limitelor considerate a fi normale trebuie investigate de catre medic.
Important de retinut este faptul ca un copil nu isi mentine pe tot parcusul copilariei acelasi tipar de crestere. Acesta poate incetini sau accelera la un anumit moment fara ca acest lucru sa insemne ca este ceva in neregula cu cel mic.
Graficele uzuale de crestere se impart in:
– De la nastere pana la 36 de luni , pentru fete/baieti – greutate pentru varsta, lungime pentru varsta si circumfenta capului(perimetru cranian) pentru varsta;
– De la 2 ani la 20 de ani, pentru fete/baieti – greutate pentru varsta, inaltime pentru varsta, indice de masa corporala (IMC) pentru varsta.
Text: Dr. Alexandra Barzan, medic pediatru