Rujeola: transmitere, simptome, tratament
Rujeola sau pojarul este una dintre bolile eruptive ale copilăriei, dar care poate afecta omul la orice vârstă. De obicei, copiii cu vârsta sub 5 ani și adulții cu vârstă peste 20 de ani tind să prezinte forme clinice mai severe.
Cauza rujeolei este infecția cu virusul rujeolic, un virus din familia Paramixovirusurilor. Este vorba despre un virus care se transmite doar de la om la om, neavând rezervor biologic în nicio altă specie. Boala este una cu contagiozitate crescută, care se transmite foarte repede și ușor de la persoanele bolnave la cele sănătoase, asemănătoare cu varicela din acest punct de vedere, prin picături microscopice din tușe, strănut, contact apropiat sau contact direct cu secrețiile persoanei bolnave.
Ce este rujeola
Dintre bolile virale, rujeola este cea mai contagioasă. Este o boală eruptivă, ceea ce înseamnă că se manifestă printr-o erupție cutanata. Rujeola afectează persoane de orice vârstă, însă efectele pot fi mai grave din cauza complicațiilor care se întâmplă să apară în situația copiilor mici sau foarte mici. Primul vaccin împotriva rujeolei a fost disponibil abia în 1963; până atunci, în fiecare an, aproximativ două milioane de oameni mureau din cauza rujeolei sau a complicațiilor pe care le provoca. Această boală face încă victime – nu la fel de multe că înainte, dar încă face – chiar dacă există campanii de vaccinare.
Diagnosticul de rujeolă
Pentru a se stabili diagnosticul de rujeolă, în cele mai multe situații este necesară o singură examinare. Manifestările bolii sunt suficient de expresive pentru ca medicul să confirme diagnosticul. Prezența virusului în organism poate fi detectată cu ajutorul unor teste de sânge și de urină, precum și a unui exudat faringian.
Având în vedere că rujeola este o infecție virală, nu dispune de un tratament specific. În cele mai multe dintre cazuri, tratamentul vizează scăderea febrei și ameliorarea celorlalnte simptome prezente.
Cum se manifestă rujeola
Simptomele rujeolei apar în aproximativ 10-14 zile de la momentul contactului organismului cu virusului, durează în jur de 7-10 zile și sunt:
- febră înaltă, de multe ori mai mare de 40 grade C, acompaniată frecvent de frison;
- tuse frecventă;
- coriza: nas care este înfundat și curge, strănut, secreții abundente care curg din posteriorul nasului în cavitatea bucală;
- conjunctivita: ochi roșii, secreții conjunctivale adesea transparente;
- erupție cutanată care apare tipic după primele 2-4 zile de boală și dispare după aproximativ 7-8 zile. Este vizibilă la început pe urechi sau în spatele urechilor, se extinde la nivelul feţei și gâtului după câteva ore, pentru a se extinde apoi la nivelul întregului corp. De obicei, persoanele bolnave sunt contagioase cu 4 zile înainte de apariția erupției și 4 zile după dispariția ei. Erupția este, de asemenea, adesea pruriginoasa (provoacă mâncărime). Culoarea leziunilor de pe piele este una roșiatică, cu schimbarea culorii către maroniu pe măsură se vindecă.
Aproximativ 30% dintre bolnavi prezintă complicații ale bolii, cel mai frecvent întâlnite fiind diareea, otita medie acută, pneumonia, edemul cerebral acut, leziunile la nivel ocular. Extremele de vârstă sunt predispuse la forme clinice severe, alături de bolnavii care prezintă deja o imunitate scăzută, cei malnutriti, femeile însărcinate.
Infecția cu rujeolă la copii
În cazul copiilor mai mici de cinci ani, efectele rujeolei pot fi destul de grave. Este și cazul adulților care au împlinit deja vârsta de 20 de ani. Pentru copiii mai mari și pentru adolescenți, rujeola nu este însoțită de riscul unor complicații severe. În situația bebelușilor care au rujeolă, una dintre complicațiile care pot duce chiar la deces este aceea când copilul are diaree severă cu deshidratare secundară.
Copiii care s-au îmbolnăvit de rujeolă nu trebuie să meargă la școală măcar patru zile de la momentul declanșării eruptiilor cutanate. În cazul în care un copil bolnav de rujeolă devine confuz sau este obosit tot timpul, este esențial să consultați de urgență un medic. De asemenea, dacă febra se întinde pe mai mult de zece zile sau dacă diareea persistă mai mult de 14 zile, dacă există migrene puternice, dureri la nivelul gâtului sau semne de deshidratare, trebuie să consultați cât mai repede un medic pentru a afla dacă există complicații. O altă situație în care se impun investigații medicale este aceea în care boala părea să fie pe sfârșite, iar simptomele reapar în câteva zile.
Infecția cu rujeolă la adulți
Diagnosticul de rujeolă se pune în baza manifestărilor clinice ale celui mic, de obicei fiind nevoie că pacientul să prezinte febră de cel puțin 3 zile alături de tuse, coriză sau conjunctivită. Analizele de laborator pot pune și ele diagnosticul de rujeolă, prin depistarea anticorpilor specifici împotriva virusului rujeolic. Aceste analize se pot lucra din sânge sau salivă, dar depistează tipuri diferite de anticorpi.
Tratamentul este unul simptomatic pentru toate formele de boală ușoară sau moderată. Atunci când apar forme clinice severe, ele sunt însoțite frecvent de multiple complicații care necesită tratament specific. Nu există niciun tratament curativ specific pentru infecția cu virusul rujeolic.
Prevenția infecției se face prin administrarea vaccinului trivalent ROR – Rubeolă, Oreion, Rujeolă. În lipsa imunizarii, 9 din 10 persoane care nu sunt vaccinate și care nici nu au mai făcut boala, urmează să se îmbolnăvească după contactul cu o persoană contagioasă. Date publicate recent afirmă că infecția cu virusul rujeolic lasă organismul mult mai susceptibil la alte îmbolnăviri în următorii 2-3 ani.
Complicațiile rujeolei la adulți
Dacă sistemul imunitar este suficient de puternic și dacă încărcătura virală nu este foarte mare, rujeola nu provoacă în mod normal complicații. Dacă sistemul imunitar este totuși slăbit iar încărcătura virală destul de pronunțată, complicațiile ar putea să apară și ar putea provoca probleme destul de mari.
Poate fi vorba despre infecții bacteriene ale urechii, care pot duce chiar la pierderea auzului dacă nu sunt tratate corespunzător și în timp util. Bronșita sau laringita, encefalita, fac parte de asemenea dintre complicațiile rujeolei la adulți, la fel cum poate fi și pneumonia – complicația cel mai des întâlnită în situația pacienților cu rujeolă.
Infecția cu rujeolă în sarcină
Cel mai bine este ca atunci când femeia decide că își dorește să rămână însărcinată să aibă o discuție cu medicul inclusiv despre rujeolă și să îl informeze pe acesta dacă a fost sau nu imunizată prin vaccinare. În cazul în care o femeie însărcinată intră în contact cu o persoană bolnavă de rujeolă, este esențial să ajungă la un consult medical cât mai repede cu putință.
Incidența rujeolei în rândul gravidelor
În general, se presupune că cele mai multe dintre femeile care pot avea copii au avut deja rujeolă. Dacă au dobândit imunitate sau dacă au fost vaccinate împotriva rujeolei, sunt în afară pericolului. În situația în care însă nu au făcut boala în perioada copilăriei și nici nu au fost vaccinate împotriva rujeolei, ele nu se pot vaccina în perioada de sarcină. Vaccinul are în compoziție virusuri vii, care pot să prezinte diverse pericole pentru o femeie însărcinată.
Complicațiile rujeolei la gravide
Riscurile sunt destul de mari pentru femeile însărcinate care se îmbolnăvesc de rujeolă. Pojarul poate să genereze avort spontan sau naștere prematură. De asemenea, se poate că nou născutul să aibă o greutate scăzută la naștere în cazul în care mama are rujeolă. Nu există niciun pericol ca nou născutul să aibă malformații la naștere din cauza faptului că mama s-a îmbolnăvit se rujeolă în timpul sarcinii.