Distresul vs. eustresul

Termenul de stres este cunoscut de majoritatea oamenilor. Mai putin se stie ca exista doua tipuri de stres si anume: distresul si eustresul.

Eustresul este stresul cel bun, daca putem spune in felul acesta, in sensul ca ne motiveaza actiunile si continuarea lor. Stresul poate fi un motivator pentru a continua actiunile propuse. Toti oamenii au nevoie de putin stres in viata lor in scopul de a continua sa fie motivati, productivi si fericiti pana la urma. Eustresul este o stare de presiune care ne propulseaza catre actiune sau pentru a iesi dintr-o situatie pe care nu ne-o dorim si pentru a ajunge la rezultatele dorite. Selye in cercetarile sale asupra stresului a aratat ca eustresul intareste sistemul imunitar si imbunatateste longevitatea.

Distresul – stresul rau – apare atunci cand stresul nu mai este tolerabil sau usor de gestionat, cand stresul bun devine prea mult pentru a fi suportat sau a-i face fata si ameninta starea de bine a individului. Atunci cand tensiunea se acumuleaza, nu mai exista doza de provocare ci dimpotriva, resimtim ca pe o incarcatura negativa, o greutate, ceva care ne conduce la decizii proaste. Distresul este acea forma de stres in care suntem pusi sub presiune fara sa putem face nimic concret si in consecinta ne aflam in blocaj. Este de fapt, dupa cum spune Landy –  "dezechilibrul intens, perceput subiectiv, dintre cerintele organismului si capacitatea sa de raspuns", sau dupa cum spune Selye – "un dezechilibru intre solicitarile mediului si capacitatea organismului de a raspunde la ele". Distresul consuma foarte multa energie.  Distresul este cauzat in mare masura de procesele mentale atunci cand intampini situatii de criza sau situatii neplacute in viata. Anticiparile negative, supra sau subsolicitarile, importanta unui obiectiv pe care ti l-ai propus, iti creaza ingrijorari, iar gandurile negative nu fac altceva decat sa intretina aceste emotii negative.

Cum recunoastem stresul?

Simptomele fiziologice de stres includ cresterea tensiunii arteriale, respiratie rapida, cresterea glicemiei in sange, tahicardie, stare de oboseala, reaparitia unor infectii anterioare, constipatie sau diaree, tensiune musculara, etc. Simptomele comportamentale includ supraalimentare sau pierderea poftei de mancare, fumatul, mecanisme de adaptare negative, somn agitat, dificultati de relationare, izolare, evitare a relatiilor sociale, deficiente sexuale, conflicte in familie, dificultati in vorbire,  etc. Simptomele la nivel emotional includ: iritabilitate, suparare;  nervozitate, stari depresive, anxietate, pierderea increderii in noi si in ceilalti, lipsa de entuziasm si motivatie, etc. Simptomele la nivel mental includ: dificultati de concentrare, dificultati de rationament, dificultati in luarea deciziilor, greseli nejustificate, scaderea intuitiei, ganduri negative persistente, etc.

Toleranta la stres este capacitatea de a rezista stresului. Pentru cresterea tolerantei la stres se recomanda urmatoarele:

• Nu te mai invinovati
• Fii hotarat
• Evita sa fii un perfectionist
• Invata sa te apreciezi pentru ceea ce faci
• Recompenseaza-te
• Stabileste-ti prioritati pentru tine
• Adopta un stil de viata optim.

Si nu in ultimul rand, poti adopta o strategie logica: Decat sa te lupti cu distresul sau sa il controlezi, iti poti focaliza atentia pe momentele producatoare de eustres. Poti munci dar munceste din placere. Poti sa apreciezi viata prin momentele ei placute. Poti face ceea ce iti place si este semnificativ pentru tine!

Citeste si Cum afecteaza stresul viata sexuala?

Text: Ionela-Janina Sabou, psiholog