Oreion: simptome, diagnostic, tratament și posibile complicații
Oreionul este o boală virală contagioasă care afectează în principal glandele salivare, şi în special glandele parotide. Această afecțiune este mai frecventă în cazul copiilor, dar poate să apară și la persoane adulte. Deși vaccinarea a redus semnificativ incidența acestei boli, oreionul încă poate reprezenta o problemă de sănătate publică.
Cauze pentru oreion
Oreionul este cauzat de virusul urlian, un paramixovirus care se transmite de la persoană la persoană prin picături de salivă sau secreții respiratorii. Virusul poate să fie contractat prin contact direct cu saliva unei persoane infectate sau prin inhalarea picăturilor de salivă eliberate în aer prin tuse sau strănut. Oreionul este extrem de contagios și se răspândește rapid în colectivități, cum ar fi școlile și grădinițele.
Perioada de incubație a virusului este de aproximativ 16 – 18 zile, iar o persoană infectată poate fi contagioasă cu câteva zile înainte de apariția simptomelor și până la câteva zile după. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a oreionului, fiind inclusă în programul de vaccinare obligatorie în multe țări.
Oreion – simptome
Simptomele oreionului variază de la persoană la persoană și pot fi ușoare sau severe. Cele mai comune simptome includ umflarea și durerea glandelor parotide, aceasta fiind cea mai distinctivă caracteristică a oreionului. Printre simptome se numără şi febra moderată, durerile de cap, durerile musculare, oboseala și slăbiciunea generală. De asemenea, poate fi vorba şi despre pierderea apetitului, dureri în gât și dificultăți la înghițire
În unele cazuri, oreionul poate provoca inflamația altor glande salivare, precum și glandele submandibulare și sublinguale. De asemenea, simptomele pot include uscăciunea gurii și dificultăți de vorbire. Este important de menționat că aproximativ o treime dintre persoanele infectate cu virusul oreionului pot fi asimptomatice, ceea ce înseamnă că nu prezintă simptome evidente, dar pot totuși să răspândească virusul.
Diagnostic pentru oreion
Diagnosticul pentru oreion se bazează pe examinarea clinică și istoricul medical al pacientului. Medicul va evalua simptomele, în special umflarea glandelor parotide, și va efectua un examen fizic. Pentru confirmarea diagnosticului pot fi necesare teste de laborator, ca de exemplu testele de sânge pentru a detecta anticorpii specifici împotriva virusului oreionului, analiza fluidului cerebrospinal în cazurile de suspiciune de meningită virală şi testele de saliva sau exudat faringian pentru a detecta prezența virusului.
Aceste teste sunt utile pentru că ajută la diferențierea oreionului de alte infecții virale sau bacteriene, care pot să provoace simptome similare.
Tratament pentru oreion
Nu există un tratament specific pentru oreion, iar gestionarea bolii se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe prevenirea complicațiilor. Recomandările generale pentru tratamentul oreionului includ repausul la pat, odihna fiind esențială pentru recuperarea organismului, precum şi hidratarea adecvată, consumul de lichide, cum ar fi apă, sucuri și supe, ajutând la menținerea hidratării și la calmarea durerilor în gât. Este utilă şi administrarea de analgezice și antipiretice, pentru că medicamentele fără prescripție medicală, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, pot reduce febra și durerea.
Aplicarea compreselor reci pe zona afectată poate să favorizeze reducerea umflăturii și la ameliorarea durerii. Se recomandă evitarea alimentelor acide sau picante, pentru că aceste alimente pot irita și mai mult gâtul și glandele salivare inflamate. Este important ca persoanele infectate cu oreion să evite contactul strâns cu alte persoane, în special cu cei nevaccinați sau cu sistem imunitar slăbit, pentru a preveni răspândirea virusului.
Posibile complicații pentru oreion
Deși majoritatea cazurilor de oreion se rezolvă fără complicații majore, există situații în care pot apărea complicații serioase, mai ales la adulți. Una dintre ele este orhita, inflamația testiculelor, ce poate duce la durere și umflare. Aceasta poate afecta unul sau ambele testicule și, în cazuri rare, poate duce la infertilitate. Meningita virală presupune inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării, provocând simptome precum dureri de cap severe, gât rigid și sensibilitate la lumină. Encefalita, inflamația creierului, este o complicație rară, dar gravă, care poate cauza simptome neurologice severe.
Pancreatita, inflamația pancreasului, poate şi ea să provoace dureri abdominale, greață și vărsături. În cazuri rare, oreionul poate duce chiar la pierderea auzului, de obicei la una dintre urechi. Oreionul poate provoca și alte complicații, cum ar fi inflamația ovarelor (ooforita) sau inflamația glandelor mamare (mastita) la femei. Este esențial ca părinții să fie conștienți de aceste riscuri și să consulte un medic dacă simptomele se agravează sau dacă apar semne de complicații.
Oreion – măsuri de prevenţie
Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a oreionului. Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) este administrat de obicei în două doze, prima la vârsta de 12 – 15 luni și a doua la 4 – 6 ani. Vaccinul oferă o protecție de aproximativ 88% împotriva oreionului și a redus semnificativ incidența acestei boli la nivel global.
Pe lângă vaccinare, măsurile de igienă personală, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave, sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii virusului. De asemenea, este important ca persoanele infectate să rămână izolate până la vindecarea completă pentru a preveni transmiterea virusului la alte persoane.
Sfaturi pentru părinți
Părinții joacă un rol crucial în protejarea sănătății copiilor lor. În plus față de asigurarea vaccinării la timp, părinții ar trebui să fie atenți la simptomele oreionului și să consulte imediat un medic dacă suspectează o infecție. Este esențial să se evite automedicația și să se urmeze întotdeauna sfaturile medicale profesionale. Promovarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, activitate fizică regulată și o igienă personală adecvată, poate contribui la întărirea sistemului imunitar al copiilor și la reducerea riscului de infecții.
