Cu ce începe iubirea de sine?
Iubirea de sine înseamnă să îndrăgești propria persoană așa cum este, atât cu părțile plăcute, cât și neplăcute, cu lucrurile de care suntem mândri și cu cele pe care ne-am fi dorit să nu le facem. Iubirea și automat respectul de sine de sine reprezintă fundamentul tuturor deciziilor pe care le luăm în viață. Așa cum avem grijă de noi înșine și cum permitem altora să ne trateze, este crucial pentru starea noastră de bine. Iubirea de sine înseamnă cunoaștere, acceptare, responsabilitate și limite.
Pași fundamentali către iubirea de sine
Cunoaștere
Există un mare adevăr în faptul că mai întâi trebuie să ne cunoaștem pe noi înșine pentru că mai apoi să învățăm să îi cunoaștem săi să-i înțelegem pe cei din jur. Este important să ne dezvoltăm emoțional și să ne împrietenim cu acel EU, în care să avem încredere, pe care să-l recunoaștem în orice context, de care să nu ne fie rușine și căruia să-i oferim șansă de a se exprima liber. Încrederea în Eul nostru va crește și se va materializa cu cât ne vom cunoaște mai bine și ne vom accepta atât punctele forte cât și pe cele slabe, cu cât ne vom autoevalua mai des și cu cât vom știi să răspundem în cât mai multe feluri la întrebarea „cine sunt eu”.
Acceptare
Primul pas este să înțelegem faptul că nu există oameni perfecți și că a face greșeli și a avea anumite idei mai ciudate sunt lucruri care dau frumusețe și unicitate fiecărei persoane. Oamenii sunt frumoși nu doar atunci când apar în poze foarte bine studiate, ci și atunci când râd, când plâng sau când sunt vulnerabili. Fiecare latură a ființei umane are valoarea și frumusețea ei și noi avem nevoie de fiecare din ele. Dacă reușim să acceptăm că în noi există și acele părți care se enervează sau sunt mai egoiste, acele părți care mai uită sau uneori pot răni, atunci avem șanse să ne iubim pe noi înșine. Mulți oameni sunt nemulțumiți de corpul lor. Nu acorda prea multă importanţă lucrurilor pe care nu le poți face sau pe care nu le ai, ci concentreză-te pe ceea ce poți face. Dacă încercăm să fim altceva decât ceea ce suntem, vom fi frustrați și nemulțumiți. Dacă încercăm, în schimb, să găsim și să dăm valoare lucrurilor la care ne pricepem, care ne plac și care ne permit să fim așa cum suntem noi, vom fi și mai liberi, și mai fericiți.
Responsabilitate
Toate nesiguranțele și frustrările ne ghidează emoțiile și acțiunile. Învață să fii responsabil cu trăirile tale, împacă-te cu trecutul, cu deciziile tale și iartă-te pentru tot ce nu ai putut să faci mai bine. Mai întâi te ocupi de tine și apoi te poți bucura de ceea ce poți face. Iubirea de sine se construiește prin acțiune. Prin fapte asumate, tu în armonie cu toate alegerile tale. Fiecare avem responsabilitatea de a ne satisface propriile nevoi mai înainte de a ne îngriji de satisfacerea nevoilor celuilalt. Este esențial să avem grijă de noi înșine pentru a putea exista și pentru ca celălalt să se bucure de prezența noastră.
“Cele mai multe umbre din viața noastră sunt cauzate de faptul că stăm în propria noastră strălucire”. Ralph Waldo Emerson
Limite
„Un om nu poate fi confortabil fără aprobarea lui.” – Mark Twain
Amintește-ți că ai propriile tale limite și nu te compari cu nimeni. Poți spune nu oricând, în situațiile în care nu te regăsești, care nu coincid cu ceea ce simți sau cu sistemul tău de valori. Nu ești perfect și îți poți permite să greșești. Consolidează-ţi valorile, principiile și credințele, și fă un efort în a le face cunoscute și celorlalți. Setarea limitelor personale te ajută să rămâi în armonie cu cine ești tu cu adevărat și să menții o imagine sănătoasă despre tine însuți. Lipsa lor poate naște un real conflict interior care te va devaloriza.
Voi cum procedați cu limitele personale?