Vaccinarea in timpul sarcinii
Vaccinul functioneaza prin stimularea sistemului imun de a produce anticorpi, care vor lupta impotriva agentilor infectiosi, prevenind astfel aparitia bolii.
Unele vaccinuri pot fi facute in siguranta in timpul sarcinii, dar altele ar trebui facute cu cel putin o luna inainte de a ramane gravida, dar femeile cu risc crescut de a contracta respectivele infectii in timpul sarcinii ar trebui, totusi, sa ia in calcul administrarea unora dintre ele.
Toate femeile de varsta fertila ar trebui sa aiba facute vaccinurile incluse in schema nationala obligatorie. Imunizarea fata de rubeola, rujeola, oreion si varicela este importanta in mod particular la femeile aflate la varsta reproducerii, deoarece vaccinul nu poate fi administrat in timpul sarcinii.
Daca femeia contracteaza una dintre aceste infectii in timpul sarcinii, fatul poate fi sever afectat. Printr-o simpla analiza de sange se poate testa imunitatea pentru oricare dintre aceste boli. Daca organismul nu este imunizat, vaccinurile trebuie facute cu cel putin 28 de zile inainte de a ramane insarcinate.
Rubeola, rujeola sau oreionul contractate la inceputul sarcinii pot produce avort spontan sau malformatii congenitale grave (surditate, tuburari de vedere, malformatii cardiace si cerebrale). Daca infectia apare in a doua jumatate a sarcinii, efectele asupra fatului sunt mult mai mici.
La femeia gravida, infectia cu varicela produce o forma grava de pneumonie. Asupra fatului poate produce malformatii congenitale, mai ales daca apare precoce in timpul sarcinii.
Tipuri de vaccinuri in sarcina
Vaccinul impotriva virusului papilloma uman (HPV) este recomandat tuturor femeilor negravide cu varsta cuprinsa intre 9 si 26 de ani. Nu este recomandata administrarea acestuia in timpul sarcinii deoarece nu exista studii care sa arate siguranta acestuia la femeile gravide.
Vaccinul antigripal (Influenza) – gravidele au un risc crescut de a dezvolta complicatii ale gripei, de aceea, vaccinarea impotriva gripei sezoniere este recomandata la toate femeile care sunt gravide sau care vor sa ramana insarcinate in timpul sezonului gripal.
Vaccinul antitetanos, difteria, pertussis este recomandat la toate femeile gravide si ar trebui facut dupa a douazecea saptamana de gestatie.
Virusul hepatitic A poate produce tulburari severe la femeia gravida si poate traversa placenta, putand afecta si fatul. Chiar daca nu exista studii care sa arate o siguranta certa a administrarii in timpul sarcinii, vaccinul este recomandat la gravidele cu risc crescut de a contracta boala.
Virusul hepatitic B produce o afectare grava a ficatului. Exista un vaccin ce se administreaza in 3 doze inca de la nastere, dar exista inca multi adulti nevaccinati, deoarece acesta a fost inclus destul de recent in schema nationala obligatorie. Tratamentul obisnuit pentru hepatita (interferonul) nu este permis in timpul sarcinii, iar celelalte medicamente disponibile pentru administrarea la gravide sunt extrem de scumpe.
Vaccinul impotriva hepatitei B nu are efecte asupra fatului. Astfel, gravidelor care au un risc crescut de a contracta virusul sau celor care au inceput schema de vaccinare inainte de sarcina, li se poate administra doza necesara.
Poliomielita este o boala determinata de un virus ce duce la paralizie permanenta.
Virusul Polio a fost eradicat in multe tari dezvoltate economic, dar in unele zone inca apar epidemii periodice. Gravidele ar trebui sa evite calatoriile in aceste tari, daca este posibil. Acest vaccin nu este recomandat, de obicei, in timpul sarcinii datorita lipsei informatiilor privind siguranta administrarii.
Pneumococul este o bacterie ce produce pneunomie, dar si alte infectii precum otita medie si meningita. Gravidele cu risc crescut pot face acest vaccin. Este de dorit ca acesta sa fie administrat inaintea sarcinii. Totusi, administrarea acestuia pare a fi sigura in trimestrul doi si trei de sarcina.
Sunt disponibile o multime de alte tipuri de vaccinuri, iar acestea ar trebui luate in calcul daca gravida urmeaza sa calatoreasca in unele tari unde poate contracta virusuri sau bacterii, care in mod normal nu ar intra in contact. Astfel, pot fi luate in calcul vaccinurile impotriva febrei galbene, holerei, meningococului, rabiei, febrei tifoide etc.
Text: Dr. Laura Tigoianu, Obstetrica-Ginecologie