Afecţiunile care se ascund în spatele tulburărilor de somn

Afecțiunile care se ascund în spatele tulburărilor de somn au de cele mai multe ori la bază o viață trăită în tensiune și stres, dezorganizată din punct de vedere al timpului de odihnă sau în ceea ce privește regimul alimentar. Stresul cotidian este vinovat pentru cele mai multe probleme legate de tulburările de somn. În unele cazuri este vorba despre persoane care se culcă prea târziu și trebuie să se trezească prea devreme, în alte situații este vorba despre stimularea excesivă a sistemului nervos prin urmărirea de programe tv sau pentru că petrecem prea mult timp în față tabletei, a computerului sau a telefonului. Există și persoane care au probleme cu somnul chiar din cauza administrării de somnifere.

Din punct de vedere medical, somnul este considerat o stare fiziologică periodică și reversibilă care se caracterizează prin pierdera conștienței. De asemenea, în somn, percepția stimulilor vizuali și auditivi este scăzută. Funcțiile vitale sunt încetinite (bătăile inimii și respirația), musculatura se relaxează, funcțiile secretorii sunt reduse iar temperatura corporală scade cu jumătate de grad Celsius. Tulburările de somn reprezintă o problema destul de comună în zilele noastre, însă nu trebuie tratate cu indiferență pentru că pot să influențeze negativ calitatea vieții.

Suplimentul alimentar SomnControl de la Naturalis  este recomandat persoanelor care au dificultăți în a adormi, în perioade de suprasolicitare în urma unui efort fizic sau intelectual intens, precum și persoanelor care lucrează pe timp de noapte sau care se confruntă cu schimbări de fus orar. SomnControl contribuie la îmbunătățirea somnului fiind un remediu eficient pentru insomnie.

Categorii de tulburări de somn și simptomele specifice acestora

Specialiștii în domeniu consideră că există două feluri de somn. Pe de o parte este somnul cu mișcări rapide ale ochilor, denumit și REM, iar pe de altă parte este somnul cu mișcări lente ale ochilor, denumit și NREM. Aceste două faze ale somnului pot să varieze ca durata în funcție de mai mulți factori, printre care vârsta persoanei respective, cât de puțin a dormit în ultima vreme sau care este perioada din noapte când doarme. Una dintre diferențele semnificative dintre cele două tipuri de somn o constituie faptul că, atunci când vă treziți din somnul REM vă puteți aminti în detaliu visele, iar atunci când vă treziți din somnul NREM vă este mult mai dificil să puteți rememora visul pe care l-ați avut. Hipotalamusul este responsabil cu reglarea ritmului circadian și funcționează asemeni unui pacemaker în stabilirea ritmului somn – veghe.

Este bine de avut în vedere faptul că somnul este esențial pentru supraviețuire, existând numeroase dovezi că lipsa acestuia provoacă decesul. Este important să tratăm cu atenție tulburările de somn, pentru că, aproximativ o treime din viață ne-o petrecem dormind. Cele două cicluri de somn (cel cu unde lente și cel paradoxal) se succed în mai multe cicluri de-a lungul nopții – aproximativ patru – șase cicluri într-o noapte.

Dissomnii

Dissomniile includ mai multe tulburări de somn, printre care care insomnia – sau somnul nesatisfăcător. Se poate ca insomnia să se manifeste prin adormire dificilă, trezire matinală, trezire frecventă sau persistența senzației de somnolență. Pesrsoanele cu insomnie psihofiziologică se confruntă cu o tulburare de comportament care se manifestă prin preocuparea că nu pot dormi bine noaptea, însă adorm fără probleme dacă nu își propun sau dacă sunt în afară mediului în care dorm de obicei.

Există și insomnie de altitudine, insomnie situațională tranzitorie, de asemenea din categoria dissomniilor. Tot din această categorie fac parte și tulburările de somn care au legătură cu dependență de alcool sau de anumite medicamente. Cea mai des întâlnită cauza a insomniilor este consumul de cofeină, dar și nicotină și alcoolul pot să genereze astfel de probleme.

Tot din categoria dissomniilor face parte și narcolepsia, care este însoțită halucinații și chiar paralizie în somn, somnolență în timpul zilei, pierderi de memorie și cataplexie. Și sindroamele apneice în somn generează tulburări ale somnului nocturn precum și somnolență pe timp de zi. Dissomnia poate să fie asociată cu sindromul picioarelor neliniștite sau cu mioclonie nocturnă.

Parasomnii

Parasomniile includ tulburări comportamentale care apar în timpul somnului și care se manifestă prin treziri scurte și parțiale, fără ca somnul să se întrerupă total. De exemplu, poate să fie vorba despre somnambulism, vise urâte sau tulburări de comportament în somnul REM. Somnambulismul (sau mersul în somn) este mai des întâlnit în cazul copiilor și al adolescenților, fiind o tulburare a somnului lent. Se poate că, atunci când părăsesc patul, persoanele afectate să execute anumite activități motorii automate, ca de exemplu ieșitul din casă, mersul sau urinarea în locuri nepotrivite. Este greu ca somnambulii să poată fi treziți, iar activitățile pe care le întreprind în momentele respective pot să le fie fatale.

Visele urâte apar cel mai adesea la copiii mici, în primele ore de somn, în timpul somnului NREM (somnul lent). Persoana afectată poate să transpire, să producă brusc sunete puternice și să fie greu de trezit. Inima îi bate mai repede, iar respirația devine accelerată. La bărbații de vârstă medie care au un istoric de boală neurologică pot să apară tulburările de comportament în somnul REM, o parasomnie care nu este foarte des întâlnită și care presupune comportament violent în timpul somnului.

Tulburările de somn asociate cu afecțiuni medicale

Tulburările de somn pot să fie cauzate de anumite afecțiuni medicale și de afecțiuni psihiatrice. Dintre afectiuniele medicale care generează probleme cu somnul, trebuie menționate cele care provoacă durere sau disconfort. Poate să fie vorba despre dureri reumatismale, despre reflux gastro – esofagian, cefalee sau alte astfel de condiții. Tulburări de somn apar și la pacienții cu afecțiuni respiratorii sau cardio – vasculare și care întâmpină dificultăți în a respiră. Poate fi vorba, de exemplu, despre bronhopneumopatie cronică obstructiva sau despre angină pectorală. De asemenea, persoanele cu neuropatii periferice pot avea probleme cu somnul din cauza senzației de arsură sau furnicături care se manifestă la nivelul picioarelor.

Tulburări de somn apar și la pacienții cu afecțiuni psihiatrice, așa cum este cazul persoanelor cu depresie sau anxietate, al celor cu sindrom maniacal sau cu psihoze. Sunt probleme care apar și în cazul pacienților cu demență și cu boala Parkinson, precum și în situația persoanelor care au sevraj la substanțe psihoactive, alcool sau anumite medicamente.

O altă afecțiune asociată frecvent cu tulburările de somn este nicturia, această manifestându-se prin nevoia acută de a vă trezi și de a urina. Este o problemă care poate să fie generată de un dezechilibru hormonal sau de anumite boli ale tractului urinar.

Diagnosticul tulburărilor de somn

În situația în care aveți probleme cu somnul și bănuiți că există vreo tulburare de somn anume, este foarte important să ajungeți la un consult medical pentru a vă asigura că diagnosticul este cel corect și că vi se recomandă un tratament adecvat și eficient. În cazul în care suferiți de o astfel de tulburare și nu o tratați la timp, această poate să evolueze și să aibă un impact negativ major asupra sănătății întregului organism.

Există specialiști în somnologie, care vă pot examina din punct de vedere fizic și care vă pot pune întrebări în legătură cu simptomele pe care le aveți și cu istoricul dumneavoastră medical. În urma concluziilor, medicul vă recomandă efectuarea unui test. Poate să fie vorba despre polisomnografie, o alternativă de examinare a somnului care evaluează nivelul de oxigen, mișcările corpului și ale undelor cerebrale. De asemenea, medicul poate să recomande o encefalogramă (EEG) pentru a analiză activitatea electrică din creier sau teste genetice de sânge prin care poate determina dacă pacientul suferă de nacrolepsie sau de o altă afecțiune care să genereze tulburări de somn. Există și alte investigații, precum electromiograma de suprafață (EMG), specifice afecțiunilor coexistente.