Atacurile de panica in timpul sarcinii
Tulburarile anxioase reprezinta o patologie frecvent intalnita pe parcursul sarcinii. Mai mult de 50% dintre gravide recunosc ca au avut cel putin un atac de panica in timpul sarcinii sau ganduri legate de posibilitatea ca sarcina sau perioada post-partum sa fie dificila, fara ca acestea sa le afecteze major starea de spirit si echilibrul psiho-emotional, insa tulburarile anxioase severe reprezinta un risc crescut atat pentru mama, cat si pentru fat, fiind un factor major de declansare al tulburarilor depresive. Tulburarile anxioase sunt depistate la cca. 8-11% dintre gravide, urmate de atacurile de panica − 1,4-5% si tulburari depresive si compulsiv-obsesive − 1,2-5,5%.
Pacientele cunoscute cu tulburari anxioase si episoade depresive prezinta un risc mai ridicat de recurenta sau exacerbare a episoadelor anxioase in timpul sarcinii si post-partum. Acest risc poate fi redus prin punerea in aplicare a unor masuri de preventie preconceptionala. Evaluarea preconceptionala a pacientelor aflate la risc este esentiala pentru a identifica si a putea combate factorii declansatori ai episodului anxios.
Tulburarile anxioase materne par sa aiba repercusiuni si asupra dezvoltarii psiho-motorii a fetilor nascuti din mame cunoscute cu aceasta patologie. Acestia par sa planga mai mult, au predispozitie pentru tulburari de somn, tulburari comportamentale si deficite emotionale in perioada copilariei si, mai tarziu, ca adulti. Aceste tulburari par sa fie cauzate de expunerea excesiva in utero la un nivel crescut de cortizol circulant din sangele matern. De asemenea, mamele depresive manifesta o relatie psiho-afectiva deficitara cu nou-nascutul si intampina frecvent greutati la alaptat.
Atacurile de panica pot fi declansate de anumiti factori
Etiologia episoadelor anxioase poate fi multifactoriala. Un rol important par sa il joace factorii genetici (istoricul familial important – rude diagnosticate cu tulburari depresive) si factorii hormonali.
Modificarile rapide hormonale caracteristice perioadei perinatale si, in special, perioadei imediate post-partum par sa influenteze major aparitia episoadelor depresive. De asemenea, s-a constatat o incidenta crescuta a tulburarilor anxioase la pacientele aflate la menopauza si la pacientele cu tulburari disforice premenstruale.
Stresul poate fi un factor important in declansarea episoadelor depresive. Pe fondul dezechilibrelor hormonale caracteristice perioadei post-partum, stresul si oboseala cronica cu care se confrunta proaspata mamica pot duce la precipitarea tulburarilor anxioase.
Tulburarile obsesiv-compulsive generate de teama ca nu vor putea avea grija de nou-nascut se pot manifesta prin gesturi exagerate legate de ingrijirea nou-nascutului, ritualuri obsesive de spalare si curatare a bebelusilor, necesitatea obsesiva de a-l verifica permanent sau, din contra, evitarea contactului cu nou-nascutul.
Anxietatea produsa de nasterea prematura, complicatiile legate de sarcina si nastere (preeclampsie, nasteri dificile, complicatii post-partum, spitalizari prelungite) sau pierderea unei sarcini anterioare pot precipita tulburarile anxioase si depresive.
De asemenea, istoricul de abuz sexual, violenta domestica sau lipsa sustinerii din partea partenerului si familiei contribuie la degradarea psiho-emotionala a gravidei.
Suportul social de care beneficiza gravida si lauza din partea familiei, cercului de prieteni si a societatii, in general, poate scadea riscul de aparitie a episoadelor anxioase si depresive.
Studiile de specialitate pun accent din ce in ce mai mult si pe nutritia gravidei si lauzei. Aportul adecvat de folati, acizi grasi esentiali Omega-3 si corectarea deficitelor de fier par sa fie esentiale pentru buna dezvoltare psiho-emotionala a gravidei si lauzei.
Relatia dintre activitatea fizica regulata si sanatatea mentala este deja certificata de multiplele studii de specialitate.
Odata depistati, factorii precipitanti ai atacurilor de panica si episoadelor anxioase ar trebui combatuti si evitati.
Sustinerea psiho-emotionala a gravidei este esentiala
Terapia psiho-emotionala, terapia comportamentala, terapia de cuplu si tehnicile de relaxare pot ajuta gravida sa depaseasca momentele dificile. Crearea unui mediu cat mai linistit si lipsit de stres si griji este, de asemenea, esential. In cazurile grave, medicamente psihotrope pot fi necesare pentru a impiedica aparitia tulburarilor depresive. Acestea trebuie prescrise cu grija si la indicatia medicului psihiatru, in colaborare cu medicul obstetrician, tinand cont de potentialul teratogen al substantelor medicamentoase si de reactiile adverse asupra mamei si fatului.
O gravida/lauza depistata cu atacuri de panica sau tulburari anxioase nu trebuie ignorata, ci atent monitorizata si supravegheata de medicul curant in colaborare cu membrii familiei pentru a putea evita aparitia tulburarilor severe. In cazurile extreme, acestea se pot solda cu tentative de suicid sau prunc-ucidere.
Farmaciile Catena intampina mamicile, dar si femeile care se pregatesc sa ramana insarcinate cu un nou card, Mama si Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de pana la 25%.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie