Atrofia vaginala
Atrofia vaginala, reprezinta o afectiune cronica progresiva intalnita des la femeile aflate la menopauza. Din cauza declinului hormonal aparut odata cu instalarea menopauzei, epiteliul vaginal devine insuficient vascularizat, se subtiaza si prezinta un deficit de lubrifiere. Modificarile atrofice pot afecta si tractul urinar datorita originii embriologice comune.
Simptomatologia data de atrofia vaginala se regaseste pina la 40-60% dintre femeile aflate in postmenopauza. Cu toate acestea adresabilitatea catre medic este scazuta (sub 10%). Afectiunea mai poate fi regasita si la pacientele care urmeaza tratament antiestrogenic sau care au conditii medicale sau chirurgicale care determina nivele scazute de estrogen. De asemenea pacientele care deabia au nascut sau alapteaza se pot confrunta cu simptome asemanatoare datorita echilibrului hormonal nou instalat.
Cauzele atrofiei vaginale
Principalele cauze de vaginita atrofica sunt:
- Instalarea menopauzei prin scaderea nivelelor de estrogen circulant
- Radioterapie pelvina sau chimioterapia
- Ovarectomia
- Terapia antiestrogenica: tamoxifen, danazol, medroxiprogesteron, agonisti de GnRh
- Status post nastere sau alaptare
- Pacientele anorexice sau pacientele care se confrunta cu o scadere semnificativa de greutate
- Fumat – poate exacerba simptomatologia
- Idiopatic.
De-a lungul vietii epiteliul vaginal sufera o serie de modificari sub influenta directa a estrogenului. In timpul copilariei epiteliul vaginal este subtire. La pubertate, in urma stimularii estrogenice mucoasa vaginala se ingroasa. Odata cu scaderea dramatica a nivelelor de estrogen care apare odata cu instalarea menopauzei epiteliul vaginal se subtiaza din nou, devine insuficient vascularizat si lubrifiat. De asemenea pierderea aciditatii vaginale prin cresterea pH-ului vaginal predispune mucoasa la infectii cu germeni patogeni.
Semne si simptome
Inainte de aparitia simptomelor de vaginita atrofica este necesara de obicei o scadere de lunga durata a stimularii estrogenice. Diminuarea lubrifierii vaginale este un semn timpuriu al insuficientei hormonale.
Simptomele genitale cuprind uscaciunea, senzatia de arsura, dispareunie, prurit vulvar, senzatie de presiune locala, secretii vaginale galbene urit mirositoare, durere la contact sexual, sangerari ale mucoasei vaginale.
Simptomele urinare includ disconfort urinar, disurie si incontinenta urinara de stres si pot fi simptome tardive ale vaginitei atrofice. Simptomele pot fi accentuate si de folosirea de parfumuri, pudre, sapunuri, deodorante, absorbante, spermicide si lubrificante care contin compusi iritanti. Lenjeria strimta si sintetica inrautateste simptomele.
Examenul fizic
Examinarea vaginala trebuie efectuata cu un speculum mic, lubrifiat, pentru a evita lezarea si singerarea tesutului vaginal atrofic si a minimaliza disconfortul pacientei.
Se deceleaza:
- introitus stenotic
- diminuarea profunzimii vaginale
- vagin palid, uscat, cu epiteliu friabil caruia ii lipsesc secretiile mucoase normale
- absenta sau diminuarea elasticitatii vaginale
- lubrifiere vaginala minima din cauza scaderii fluxului de singe vaginal
- petesii pot fi prezente pe mucoasa vaginala
- tesutul vulvar poate apare diminuat, obliterate sau chiar fuzat
- micsorarea clitorisului.
Este indicat ca femeile in postmenopauza sa-si continue activitatea sexuala regulata deoarece aceasta amelioreaza vascularizatia locala.
Tratamentul vaginitei atrofice
Tratamentul include preparate ce contin estrogen. Acestea pot fi administrate sistemic sau local. De asemenea pot fi utilizate lubrifiantele vaginale pentru amelioararea simptomelor resimtite in timpul actului sexual. Si activitatea sexuala regulata are rol in mentinerea troficitatii mucoasei vaginale. Administrarea locala a estrogenilor este preferata administrarii sistemice ameliorand vaginita atrofica cu absorbtie sistemica minima si in consecinta reactii adverse sistemice minime.
Terapia trebuie intotdeauna sa fie individualizata de catre medicul ginecolog in functie de particularitatea fiecarui caz.
Text: Dr Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie
