Avortul, intre trauma si necesitate
Decizia de a avea un copil este una dintre cele mai importante pe care le ia o femeie de-a lungul vietii. in vremurile in care traim, copilul nu este vazut intotdeauna ca un dar. De cele mai multe ori, aceasta decizie este conditionata de o serie de factori, cum ar fi momentul nepotrivit, eventualele neajunsuri financiare, partenerul nepotrivit sau refuzul acestuia.
Decizia de a pastra copilul sau de a face avort este foarte grea. Hotararea de a face avort este urmata de consecinte atat fizice, cat mai ales de natura psihologica. Daca fizic o femeie se reface relativ repede dupa un avort, nu acelasi lucru se poate spune si despre psihic.
Experienta traumatizanta in special pentru adolescente
O intrerupere de sarcina este resimtita ca o trauma majora, mai ales daca femeia care suporta interventia chirurgicala este tanara si nu s-a mai confruntat cu aceasta experienta. Saptamani sau poate chiar luni, ea poate retrai dureroasa experienta. De cele mai multe ori apare sindromul post-avort, sindrom cauzat de incapacitatea femeii de a-si exprima gandurile si sentimentele fata de pierderea suferita, fie ca a fost urmarea propriei decizii, fie ca a fost determinata de imprejurari nefavorabile. Acest sindrom presupune un set de reactii emotionale si comportamentale ce poate aparea la unele femei imediat dupa avort sau la cativa ani dupa experienta traumatizanta.
Depresia, cea mai frecventa stare
Tanara femeie, in multe cazuri, nu reuseste sa-si regaseasca echilibrul interior si nu poate scapa de sentimentul de vinovatie. Acesta este resimtit atat de acut, incat unele femei ajung sa creada ca toate lucrurile rele care apar dupa aceasta experienta sunt consecinta avortului. Adica sunt plata pentru raul facut. Depresia este, poate, cel mai intalnit simptom retrait dupa avort, sentimentul de inutilitate si incapacitatea de a se mai bucura de viata. Framantarile nascute ca urmare a intrebarilor legate de moralitatea si corectitudinea deciziei chinuiesc femeia ani la rand.
Sentimentul vinovatiei, foarte prezent
In cazul unora dintre femei poate aparea si sindromul „aniversarii”. Acesta presupune deteriorarea dispozitiei generale in perioada „aniversarii” avortului sau a datei cand ar fi trebuit sa vina pe lume copilul. Mai mult, unele femei fac calcule peste ani: „copilul ar fi implinit x ani”. Imediat dupa avort si multa vreme dupa aceea, femeia se poate simti inhibata de fapta sa, confruntandu-se astfel cu scaderea stimei de sine. Implicatiile din planul sexual sunt demne de mentionat. Femeia respinge, cel putin o vreme, contactele intime. Uneori, acest lucru se intampla constient, alteori inconstient, ca urmare a temerii de a nu ramane din nou insarcinata si a retrai drama avortului.
Anxietatea, gandurile sinucigase, neincrederea, urmari ale avortului
Alte efecte cu care tanara femeie se poate confrunta sunt anxietatea, cosmarurile sau visele legate de copii, izolarea si distantarea de prieteni si familie. De asemenea, pot aparea tulburarile de alimentatie si de somn, abuzul de droguri si/sau alcool, gandurile suicidare, hiperagitatia (mai ales in preajma copiilor sau a subiectelor legate de copii), indiferenta, apatia, crizele incontrolabile de plans, promiscuitatea sexuala, relatiile abuzive, neincrederea tot mai mare in barbati. Aceste simptome afecteaza intr-o masura mai mica sau mai mare toate tinerele femei care trec printr-un avort. Evident, aceste stari sunt individuale. De asemenea, si perioada de doliu.
Se recomanda vizita la psihoterapeut
Desi multe femei aleg sa nu vorbeasca despre aceasta experienta, reprimandu-si sentimentele, in astfel de situatii se recomanda eliberarea suferintei prin plans, ce decurge firesc din recunoasterea si acceptarea pierderii suferite. Mai mult, sunt cazuri in care tanara femeie are nevoie de ajutorul si sprijinul unui psihoterapeut pentru a trece mai usor peste drama traita.
Loredana Ionascu,
Psiholog clinician,
[email protected]
Sursa: Farmaciata.ro
