Cauze si solutii de tratament in cazul amenoreei secundare
Amenoreea secundara este definita prin absenta menstrelor timp de minimum 3 luni la o femeie cu menstra prezenta in antecedente. Sarcina este cea mai comuna cauza de amenoree secundara, iar diagnosticul poate fi pus in urma anamnezei sau confirmat rapid prin teste sensibile care masoara hormonul gonadotrop corionic uman (hCG) fie in sange sau in urina. Interventiile chirurgicale recente in antecedente sau o infectie uterina ne indica o leziune la nivelul mucoasei uterine care o fac insensibila la estrogeni si progesteron.
Cauze de amenoree secundara
Cauze uterine:
• sarcina
• atrezie sau aplazie vaginala
• cicatrici endometriale
• atrofia endometriala – consecutiva administrarii prelungite de progestative, cum ar fi medroxi-progesteronul acetat, poate determina amenoree secundara
Cauze suprarenale:
• sindromul Cushing − pacientele pot prezenta amenoree din cauza excesului de androgeni
• hiperplazia congenitala suprarenala cu debut tardiv
• insuficienta corticosuprarenala − determina o scadere a greutatii cu inducerea ulterioara a disfunctiei hipotalamice si amenoree
• tumori suprarenale virilizante
Cauze ovariene:
• sindromul ovarelor polichistice − include oligo- sau amenoree, obezitate, infertilitate, hirsutism
• tumori ovariene – produc rar amenoree daca nu secreta androgeni, situatie in care produc si virilizare
• menopauza precoce generata fie de chimioterapie sau iradiere/idiopatica sau autoimuna
(chimioterapicele folosite in tratarea neoplaziilor si iradierea pelvina pot duce la distrugerea foliculilor ovarieni si amenoree secundara)
Cauze hipotalamo-hipofizare:
• hiperprolactinemia
• supresia farmacologica
• hipopituitarismul dobandit
• boli de nutritie
Cauze tiroidiene:
• hipotiroidism − genereaza mai degraba o polimenoree (cicluri menstruale cu o durata sub 21 zile)
• hipertiroidism − se asociaza mai frecvent cu amenoreea
Tratamentul amenoreei secundare
Tratamentul amenoreei secundare depinde de afectiunea de baza. Terapia cu contraceptive orale sau alte substante care cresc nivelul prolactinei poate supresa hipotalamusul si hipofiza. Afectiunile psihice si stresul emotional pot determina disfunctii hipotalamice. Sarcina trebuie exclusa in primul rand prin masurarea hCG seric sau urinar, iar un test de sarcina negativ poate indica imediat administarea de progesteron. Aparitia sangerarii vaginale in termen de 10-14 zile dupa administarea de progesteron ne indica faptul ca exista o secretie suficienta de estrogeni pentru a produce proliferarea endometrului, care este sensibil la actiunea acestora. In cazul in care vorbim de absenta sangerarii in urma tratamentului recomandat, acesta ne indica o afectiune care implica endometrul uterin. Daca sangerarea apare dupa stimularea cu estrogeni, atunci uterul este sensibil la estrogeni si trebuie cautata o afectiune la alt nivel. In cazul insuficientei ovariene premature este necesara terapia de substitutie cu estrogeni pentru simptomatologia vasomotoare, uscaciunea vaginala, profilaxia osteopeniei si a bolilor coronariene. Pacientele cu tumorile ovariene sau suprarenale sunt candidate pentru interventie chirurgicala.
In cazul tratamentului sindromului ovarelor polichistice, daca este prezenta ca manifestare doar amenoreea, se administreaza progesteron la un interval de 1-3 luni, fiind suficient pentru inlaturarea mucoasei uterine hiperplazice, iar daca se asociaza hirsutism si virilizare, se poate indica terapie cu antiandrogeni, anticonceptionale orale sau glucocorticoizi.
Farmaciile Catena va recomanda cardul Safe for You, care va ofera posibilitatea de a achizitiona produse pentru contraceptie si pentru uz feminin cu pana la 25% REDUCERE.
Text: Dr. Hetea Andreea – Obstetrica-Ginecologie