Ce este și cum este diagnosticat autismul

Autismul, numit și tulburarea spectrului autist (TSA), este o afecțiune complicată care include probleme de comunicare și de comportament. Poate implica o gamă largă de simptome și abilități. Tulburarea spectrului autist poate fi o problemă minoră sau chiar un handicap care necesită îngrijire permanentă, uneori într-o unitate specială.

Persoanele cu autism au probleme la nivel de comunicare și de înțelegere a ceea ce spun și gândesc sau ce simt ceilalți. Acest lucru face să le fie greu să se exprime, fie prin cuvinte, fie prin gesturi, expresii faciale sau atingere, de asemenea au probleme cu învățarea. Abilitățile lor s-ar putea dezvolta inegal. De exemplu, cei cu autism ar putea avea probleme de comunicare, dar ar putea fi buni la artă, muzică, matematică sau jocuri de memorie. Astfel, s-ar putea descurca foarte bine la testele de analiză sau de rezolvare a problemelor.

Semne și simptome ale autismului

Simptomele autismului apar de obicei înainte ca un copil să împlinească 3 ani. Există și copii care prezintă semne de la naștere.

Simtomele frecvente ale autismului includ:

• Lipsa contactului vizual.
• O gamă restrânsă de interese sau un interes intens pentru anumite subiecte.
• A face mereu ceva, cum ar fi repetarea cuvintelor sau frazelor, legănarea înainte și înapoi.
• Sensibilitate ridicată la sunete, atingeri, mirosuri sau priveliști care par obișnuite celorlalți oameni.
• Nu privesc și nu ascultă alți oameni.
• Nu sunt atenți la anumite lucruri arătate de o persoană.
• Nu vor să fie ținuți în brațe sau îmbrățișați.
• Au probleme de înțelegere sau utilizare a vorbirii, gesturilor, expresiilor faciale sau tonului vocii.
• Vorbesc ca și cum ar cânta, au o voce plata sau robotică.
• Au probleme de adaptare la schimbările de rutină.

La unii copii cu autism pot apărea convulsii, însă acestea ar putea să nu înceapă până la adolescență.

Tulburări ale spectrului autist

Există mai multe tipuri de tulburări din spectrul autist:

• Sindromul Asperger – Acesta se află la capătul mai blând al spectrului autismului. O persoană cu Asperger poate fi foarte inteligență și capabilă să se descurce în viața ei de zi cu zi. Acești copii nu au probleme cu limbajul; de fapt, tind să înscrie în intervalul mediu sau peste medie la testele de inteligență. Dar au probleme sociale și un domeniu îngust de interese.
• Tulburare autistă – Acest termen este primul folosit ca denumire în spectrul autist, mai specific decât Asperger și PDD. Include aceleași tipuri de simptome, dar la un nivel mai intens. Se referă la probleme cu interacțiunile sociale, comunicarea și jocul, la copiii mai mici de 3 ani.
• Tulburarea dezintegrativă a copilăriei – Aceasta a fost cea mai rară și mai severă parte a spectrului. A descris copiii care se dezvoltă normal și apoi își pierd rapid multe abilități sociale, lingvistice și mentale, de obicei între 2 și 4 ani. Adesea, acești copii au dezvoltat și o tulburare convulsivă.
• Tulburarea de dezvoltare penetrantă ( PDD sau autism atipic) – Acest  diagnostic a inclus majoritatea copiilor al căror autism a fost mai sever ca sindromul Asperger, dar nu la fel de sever ca tulburarea autistă.

Cauzele autismului

Cauza exactă a autismului nu este încă bine definită. Se merge pe o anumită disfuncție a creierului care interpretează aportul senzorial și procesează limbajul.

Autismul este de patru ori mai frecvent la băieți decât la fete. Apare în orice mediu social, indiferent de rasă, etnie. Venitul familiei, stilul de viață sau nivelul educațional nu afectează riscul de apariție a autismului  unui copil.

Dacă o femeie însărcinată este expusă la anumite medicamente sau substanțe chimice, cum ar fi alcoolul sau medicamentele anti-convulsive, copilul ei are o mai mare probabilitate de a fi autist. Mai există și alți factori de risc care includ condițiile metabolice materne, cum ar fi diabetul și obezitatea. Cercetările au legat, de asemenea, autismul de fenilcetonurie netratată ( numită și PKU, o tulburare metabolică cauzată de absența unei enzime) și rubeola.

Nu există dovezi că vaccinările cauzează autism.

Depistarea și diagnosticarea autismului

Poate fi greu să obții un diagnostic clar de autism, medicul va trebui să se concentreze asupra comportamentului și asupra dezvoltării copilului.

• Un screening al dezvoltării pe etape va spune dacă copilul este pe drumul cel bun, cu dezvoltarea abilității de bază, cum ar fi învățarea, vorbirea, comportamentul și mișcarea. Experții sugerează că, copiii să fie depistați pentru o tulburare din spectrul autist în timpul controalelor obișnuite la vârsta de 9 luni, 18 luni și 24 sau 30 de luni. Copiii sunt verificaţi de rutină în mod specific pentru autism la controalele lor de la 18 și la 24 de luni.
• Dacă copilul prezintă semne ale unei probleme pe aceste proiecții, va avea nevoie de o evaluare mai completă. Acestea pot include teste de auz și vedere sau teste genetice. Este posibil ca medicul să dorească să aducă pe cineva specializat în tulburări de autism, cum ar fi un pediatru în dezvoltare sau un psiholog pentru copii. Unii psihologi pot folosi anumite teste printre care și unul numit Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS).

Tratamentul autismului

Nu există un tratament specific pentru autism, dar tratamentul timpuriu poate face o mare diferență în dezvoltarea unui copil cu autism. Dacă crezi că, copilul tău prezintă simptome de autism, spune-i medicului cât mai curând posibil. Ceea ce funcționează pentru o persoană ar putea să nu funcționeze pentru alta. Medicul trebuie să adapteze tratamentul pentru copilul tău.

Cele două tipuri principale de tratamente sunt:

1. Terapia comportamentală și de comunicarepentru a ajuta cu structura și organizarea. Analiza Comportamentului Aplicat ( ABA) este unul dintre aceste tratamente; promovează un comportament pozitiv și descurajează comportamentul negativ. Terapia ocupațională poate ajuta în abilitățile pentru viață, cum ar fi îmbrăcarea, mâncarea și relaționarea cu oamenii. Terapia de integrare senzorială poate ajuta pe cineva care are probleme cu atingerea sau în a privi o anumită imagine sau a auzi anumite sunete. Logopedia îmbunătățește abilitățile de comunicare.
2. Terapia medicamentoasă– anumite medicamente pot ajuta în simptomele TSA, cum ar fi probleme de atenție, hiperactivitate sau anxietate. Tulburările din spectrul autistinclud provocări sociale, de comunicare și comportamentale. Aceste probleme pot fi ușoare, severe sau moderate.

Diagnosticul precoce este important, deoarece tratamentul precoce poate face o mare diferență.