Ce simte un depresiv
Depresia este o afecțiune destul de serioasă, care ia amploare din ce în ce mai mult în vremurile actuale și care necesită de urgență tratament. Depresia este o tulburare a stării afective și mentale, caracterizată de tristețe patologică, autodevalorizare, pesimism și dezinteres care merge până la gânduri de suicid. Tot simptome asociate depresiei sunt și autoînvinovățirea, neliniștea, teama, anxietatea, oboseala nejustificată, dar și irascibilitatea. Despre depresie se discută foarte mult și din acest motiv ne-am propus să o abordăm din alt unghi și să aflăm întocmai ce simte o persoană depresivă.
Depresivii simt că timpul trece greu
Depresivii simt nevoia să se distanțeze de ceilalți și să trăiască retrași într-o lume a lor, o lume pe care ei singuri și-o construiesc și în care accentul cade pe trecut. Aceștia culeg din trecut doar amintirile triste, dureroase și își fac un etalon din ele pentru viitor, astfel încât propriul viitor le devine sumbru și inutil. Ei se detașează de toate activitățile cotidiene pentru că nu le mai văd rostul, cu alte cuvinte, prezentul nu prezintă niciun interes pentru ei. Astfel, întorcându-se în mod obsesiv și repetitiv în trecut, depresivii au senzația că timpul se scurge foarte lent și acest aspect îi obosește suplimentar.
Depresivii se simt inutili
Persoanele depresive au tendința de a spune că nimic nu funcționează în viață lor cum își doresc și deseori se simt inutili, ba chiar accentuează ideea că trăiesc degeaba pentru că le este imposibil să depisteze un scop. Ei nu au țeluri și aspirații de viitor. Depresivii nu au încredere în forțele proprii pentru că se autodepreciază, iar stima de sine este scăzută.
Depresivii se simt vinovați
Depresivii se simt ca o povară pentru cei din jur și din acest motiv sentimentul de autoînvinovățire pune stăpânire pe ei, ba mai mult, ei își asumă vina pentru orice eșec din trecutul lor invocând motive puerile și deseori absurde.
Depresivii caută condamnarea
Deși pare ciudat, o persoană depresivă consideră că ceilalți au dreptul să o judece, să o disprețuiască și să o condamne pentru că, așa cum spuneam mai sus, se învinovățește constant. Ei caută să audă verdictul de vinovăție ca pe o confirmare și nu sunt deranjați dacă ceilalți îi cataloghează astfel.
Depresivii văd scăparea în moarte
Din păcate, numărul cazurilor de suicid datorat depresiei este în continuă creștere. Un depresiv care nu se tratează ajunge să-și contempleze propria moarte, să o vadă că pe o scăpare, ca pe o eliberare. Deși sună înfricoșător, depresivii sunt capabili să-și construiască în minte scenariul propriei morți până la cel mai mic detaliu, motiv pentru care tentativele de suicid în aceste cazuri dau foarte rar greș.