Cele mai frecvente afectiuni oculare intalnite la copil
Copiii pot dezvolta o multitudine de afectiuni oculare, multe dintre ele destul de diferite fata de cele ale adultilor. Iata cateva dintre ele:
Conjunctivita
Aceasta este o inflamatie a conjuctivei ochiului. Inflamatia, cauzata de o infectie (virala sau bacteriana) ori de o reactie alergica, da conjunctivei o culoare rosie. Conjunctivita virala apare frecvent in cadrul unei raceli simple si nu necesita tratament aproape niciodata. Cea de cauza bacteriana asociaza, pe langa roseata, edem al pleoapelor (pleoape umflate) si secretii oculare purulente (galben-verzui). Simptomele apar frecvent la un singur ochi, dar se pot extinde si la ochiul neafectat. Tratamentul consta in aplicatii locale de antibiotic sub forma de unguent sau picaturi, uneori preparate cortizonice care au rol in scaderea inflamatiei si calmarea posibilei dureri. Conjunctivita alergica se asociaza cu edem al pleoapelor, mancarimi, lacrimare excesiva. Tratamentul consta in indepartarea alergenului declansator si administrare de medicamente antialergice. Este bine de retinut ca exista si conjunctivita chimica, aparuta in urma expunerii la diverse substante chimice. De aceea, este bine ca toate aceste substante iritante/toxice sa fie intotdeauna pastrate in afara accesului copiilor.
Afectiunile ductului nazolacrimal
Ductul nazolacrimal are rolul de a asigura pasajul lacrimilor din sacul lacrimal catre interiorul nasului. La unii fetusi, in timpul vietii intrauterine, acest duct se ingusteaza si duce la distensia sacului lacrimal cu aparitia unei protuberante de culoare rosie-albastruie (o umflatura), pozitionata inferior ochiului si in vecinatatea nasului, care poarta numele de dacriocistocel. De cele mai multe ori, se poate diagnostica, prin ecografie, din viata intrauterina. Tratamentul consta fie in masaj local dinspre obraz catre nas, fie in deschiderea sacului lacrimal prin insertia unei mici sonde la acel nivel. De cele mai multe ori, secretiile adunate in dacriocistocel sunt sterile, dar uneori se pot infecta, ducand la aparitia dacriocistitei. Dacriocistita presupune aparitia durerii locale, edem suplimentar, febra, cruste si secretii purulente la nivelul ochiului si necesita drenaj si tratament antibiotic.
Retinopatia de prematuritate
Este o afectiune a vaselor de sange de la nivelul retinei (zona din interiorul ochiului care ne permite sa vedem), care afecteaza doar copiii nascuti prematur. Daca nu este diagnosticata si tratata la timp, poate duce la orbire. Sunt la risc pentru aparitia acestei boli copiii nascuti mai devreme de 34 de saptamani de gestatie si cu greutate mai mica de 2000 g la nastere. Pe langa aceste considerente, mai exista si alte criterii. Diagnosticul de retinopatie se pune in urma unui examen fund de ochi, care stabileste si gradul de afectare, de la 0 la 5. Primul control are loc la 28 de zile de viata si, ulterior, in functie de recomandarile medicului oftalmolog. Tratamentul consta intr-o tehnica numita fotocoagulare LASER sau se poate opta, doar la stricta recomandare a medicului, pentru injectare intraoculara a unui medicament special pentru aceasta afectiune.
Cataracta si glaucomul la copil
Sunt, de cele mai multe ori, insotite de afectari ale altor organe, in cadrul unor boli metabolice. Tratamentul este de natura oftalmologica, dar boala metabolica in sine necesita frecvent tratament specific.
Strabismul
Este un defect de aliniere a globilor oculari, numit in popor si privire in crucis. El poate fi convergent (privire indreptata care nas) sau divergent (privire indreptata care exterior), uni sau binocular. La copii, unele cazuri de strabism se datoreaza unor defecte de vedere, ochiul deviind in incercarea copilului de a-si stabiliza sau focaliza imaginea. Acest tip de strabism se corecteaza prin ochelari. Alte cazuri de strabism se corecteaza chirurgical, intervenindu-se asupra muschilor care misca ochii.
Ambliopia sau ochiul cazut
Apare atunci cand exista o diferenta majora intre vederea celor doi ochi. In acest caz, creierul se bazeaza pe ochiul cu vedere mai buna, pentru a prelua majoritatea informatiilor vizuale. „Pleoapa cazuta” se poate corecta prin purtare de ochelari sau prin acoperirea ochiului bun, pentru a incuraja creierul sa foloseasca ochiul mai slab.
Text: Alexandra Barzan, medic pediatru
