Cele mai frecvente cauze de avort spontan
Avortul spontan este definit drept pierderea unei sarcini sub 20 de săptămâni de gestație. 80% din avorturi au loc în primul trimestru, incidența scăzând progresiv odată cu avansarea vârstei gestaţionale.
Cauze de avort spontan
Factorii ce pot contribui la creșterea incidenței avortului spontan sunt multipli, însă, în aproape jumătate din cazuri, factorul etiologic nu poate fi identificat, fiind astfel încadrate la avorturi spontane de cauză idiopatică. În restul cazurilor, în care factorul etiologic poate fi identificat, s-a constatat o asociere crescută între avorturile spontane de prim trimestru și anomaliile embriologice.
Pentru că ştim că îti dorești tot ce este mai bun și vrei să fii mereu la curent cu informații practice despre sănătatea ta și a copilului tău, Farmaciştii Catena îti recomandă cardul Mama și Copilul care îti oferă posibilitatea de a achiziționa suplimente, dermatocosmetice și parafarmaceutice, cu până la 25% REDUCERE, atât pentru mămici, cât și pentru femeile care se pregătesc să ramână însarcinate. În plus, posesoarele cardului se pot bucura de broșura Mama și Copilul, publicație editată de Tonică Group și oferită gratuit.
Anomaliile genetice (anomalii cromozomiale embrionare) reprezintă marea majoritate a cauzelor de avort spontan în primul trimestru (50-65%) și doar 20-25% din avorturile ce au loc în al doilea trimestru. Cel mai frecvent întâlnite anomalii cromozomiale sunt trisomiile, ele fiind responsabile de cca 50% din cazuri, iar aproximativ 20% sunt triploidii.
Incidența apariției anomaliilor cromozomiale crește odată cu avansarea în vârstă, și de aceea, și incidența avortului spontan după 35 de ani este crescută.
Factori genetici parentali – cuplurile cu boală abortivă recurentă au o incidență de 2% de anomalii cromozomiale, iar consilierea genetică este esențială înainte de concepție.
Vârsta maternă – vârsta maternă peste 35-40 ani este asociată cu risc crescut de aneuploidii (>30%). De asemenea, studiile recente demonstrează că și vârsta paternă poate influența negativ cursul sarcinii. Totodată, extremele de vârstă (prea mică sau prea mare) sunt asociate cu incidența crescută a avortului spontan.
Anomaliile structurale ale aparatului reproducător pot fi cauza de avort spontan. Defectele uterine congenitale (de exemplu, septul uterin) asociază o incidență crescută a avorturilor spontane ca urmare a vascularizaţiei sărace de la nivelul acestuia. Dacă implantarea sarcinii are loc la nivelul septului uterin, aceasta nu poate asigura nutriția necesară embrionului.
Fibroamele uterine pot împiedica implantarea embrionului, însă rareori. Incontinența cervicoistmică reprezintă o cauză importantă de avort recurent din cauza incompetenței colului uterin.
Infecții materno-fetale: rubeolă, CMV, Lysteria, toxoplasmoză, HIV, infecții vaginale bacteriene, parvovirusul cresc riscul de pierdere a sarcinii.
Boli cronice materne: PCOS (sindromul ovarelor polichistice), diabetul zaharat necontrolat, bolile renale, lupusul eritematos sistemic, bolile tiroidiene decompensate, hipertensiunea necontrolată, sindromul antifosfolipidic.
Factorii exogeni includ: fumat (>10-15 țigări/zi), consumul cronic de alcool, abuzul de cocaină și alte droguri, consumul de cafeină în cantități crescute.
Obezitatea. Există studii multicentrice care demonstrează o asociere crescută între incidența avorturilor spontane și indicele de masă corporală crescut (BMI > 30).
Factorii mutageni și teratogeni joacă și ei un rol important în etiologia avortului spontan, însă identificarea și evaluarea corectă a acestei etiologii poate fi uneori dificilă.
