Cum arata dragostea adevarata?
Iata o intrebare care cred ca ii framanta pe multi, mai ales pe cei care nu au intalnit-o si inca o mai cauta. Cum pe cine? Marea dragoste, caci despre ea e vorba. Filmele si poeziile de dragoste ne inoculeaza de foarte devreme ca marea dragoste e ceva ce vom cauta mult si bine, iar cand o vom gasi, fericirea ne va fi ca si garantata. Poate de aceea, mai tarziu in viata, facem confuzii si suntem siguri ca am gasit ce cautam, pentru ca mai apoi sa realizam ca a fost doar pasiune, sau doar dependenta, sau doar o obsesie. Avem senzatia ca daca simtim ca nu mai avem aer in lipsa persoanei iubite, asa arata dragostea. Suntem convinsi de asta. Sau ca daca simtim ca viata noastra nu poate avea sens in lipsa jumatatii, sau daca facem totul doar in doi, sau daca ne-am izolat de societate sa traim minunata noastra idila, toate astea inseamna ca am intalnit dragostea adevarata. De multe ori nu este asa. Asa poate arata dependenta sau o relatie toxica. Atunci cand o povestea de dragoste ne face mai mult rau, asta nu inseamna ca iubirea presupune suferinta, ci ca ne aflam intr-o relatie toxica, unde iubirea s-a transformat intr-o obsesie.
Despre dragoste si indragostire
Inainte de a vorbi despre dragoste, vorbim despre indragostire. Fluturii care zburda voiosi in stomacul nostru cand vibreaza telefonul traiesc doar pe perioada indragostirii. Cand suntem indragostiti, toata lumea poarta roz in ochii nostri. Nu ca ar fi asa, dar nici ca vedem alta culoare sau ca ne pasa. Totul e frumos, bun si minunat. Nu vedem decat partile bune si calitatile celui sau celei care ne-a pus inima pe jar. Dupa o vreme cand indragosteala se mai stinge, incepem sa vedem mai lucid lucrurile. Incepem sa vedem si nuantele de gri, si defectele, si partile mai putin frumos colorate.
Ce inseamna dragostea?
Dragostea inseamna sa ii accepti si defectele celuilalt. Inseamna sa ai incredere fara sa controlezi, sa il accepti pe celalalt fara sa pui conditii, sa te simti liber, sa ai spatiu sa te dezvolti. Dragostea adevarata nu se teme de schimbari, le accepta si reuseste sa se adapteze mereu noului. Partenerii isi pot trai viata si unul in lipsa altuia, povestind fiecare despre experientele traite, imbogatindu-se astfel reciproc. Dragostea adevarata nu cauta pasiunea, care e trecatoare, nu cere mereu dovezi, nu bate din picior pretinzand argumente. Dragostea adevarata nu iti cere sa renunti la nimic, insa compromisurile sunt necesare in orice relatie. Un compromis nu inseamna intotdeauna o renuntare, de aceea compromisurile sanatoase sunt cele in care toata lumea castiga cate ceva. Dragostea adevarata e plina de compromisuri sanatoase. Dragostea adevarata nu crede in suflete pereche si nici nu-si iroseste timpul asteptandu-le. Putem fi fericiti cu oricine avem lucruri importante in comun, cum ar fi principiile de viata si nu numai. Dragostea adevarata nu are idei preconcepute, ea simte si traieste. Nu unelteste jocuri de putere, nu umileste, nu minte, nu se razbuna. Ea exista pur si simplu, fara asteptari, fara conditii. Dragostea e linistita si matura, ca un batran intelept care vorbeste putin dar in ochi i se citesc multe.
Text: Psiholog Loredana Andrei
