Cum controlăm mâncatul pe fond nervos
Se pare că izolarea în casă, provocată de epidemia de coronavirus, trage şi un alt semnal de alarmă: mai puţină mişcare, mai multe kilograme!
De ce ne căutăm refugiul în mâncare şi cum controlăm mâncatul emoţional, ne spune Dr. Georgiana Mărgărit, medic specialist medicină internă, medic nutriţionist şi psihoterapeut în cadrul clinicii de nutriţie Kilostop.
De ce ne căutăm refuguiul în mâncare atunci când suntem supăraţi sau trişti?
Supărarea sau tristețea sunt emoții dificile, considerate și resimțite că ceva negativ. Mâncarea, ca și alte substanțe sau acțiuni, ne dă rapid o stare de bine momentan prin eliberarea de substanțe în corp ( numite neurotransmițători) – cunoscutele endorfine. E o tendință naturală de a ne căuta și obține starea de bine. Problema apare atunci când acest bine momentan are efecte negative pentru sănătatea noastră fizică și psihică pe termen mediu și lung.
Ce ne determina să mâncăm emoţional? Care sunt cauzele?
Mâncăm emoțional pentru că suntem triști, ne doare, suntem furioși, plictisiți etc. și creierul nostru a învățat la un moment dat că acea mâncare (acel ceva bun!) ne va face să ne simțim mai bine. Sunt emoții dificil de trăit și acceptat din diverse motive care merg de la biologie până la educația și cultura în care te-ai dezvoltat ca individ. Cauzele acestei acțiuni sunt evident cauzele din spatele emoțiilor respective – situații de viață, traume anterioare, tipare de gândire, tipare de comportament.
Care este diferenţa dintre foamea emoţionala şi foamea reală?
Este o întrebare foarte bună pentru că de multe ori cele două sunt dificil de diferențiat. Foamea fiziologică apare de obicei la un anumit interval după ultima masă ( 3-5 ore, în funcție de individ și de preferințele alimentare – sunt alimente mai sățioase decât altele), fizic poți resimți de la un ușor gol în stomac până la senzația de leșin iminent care este cealaltă extremă a acestui tip de foame. Foamea emoțională apare chiar dacă ai mâncat de curând, e precedată și ea de manifestări fizice, dar acestea sunt de tipul palpitatiilor, tensiunii musculare, senzației de gol în piept, dureri de cap, slăbiciune musculară, etc., adică manifestările fizice ale emoțiilor și de cele mai multe ori nu dispare dacă mănânci o cantitate de mâncare care ar fi fost suficientă pentru foamea fiziologică.
Cum controlăm mâncatul emoţional?
Primul pas este să conștientizăm când mâncăm emoțional, adică să fim atenți la noi. În acel moment putem observa emoția care stă la baza acestui comportament. Plecând de aici vom începe să ne descoperim – De ce simt asta? Când simt asta? Cât durează? Care este cauza? – bineînțeles aici intervine ajutorul psihoterapeutului. Finalitatea constă în a accepta, a înțelege și a controla aceste emoții și mâncatul emoțional într-un mod echilibrat – adică uneori aleg să mănânc emoțional, alteori nu.
Îmi este poftă pentru că îmi este foame? Sau, mai bine zis, îmi este poftă pentru că sunt plictisit și am nevoie de o acţiune?
Pofta este e un mod de alimentare diferit de cele două – foamea fiziologică sau emoțională, deci nici de plictiseală, nici de foame. Pofta este stimulată de simțuri – am auzit vorbindu-se de o prăjitură, am simțit mirosul de cozonac, am văzut-o pe colega de serviciu mâncând bomboane, mi-am amintit de bunica și de plăcinta ei, am gustat din tort și nu m-am mai putut opri de cât de bun era. De aceea recomand pacienților mei care vor să slăbească să se protejeze pe cât se poate de aceste tipuri de stimuli.
Există mai multe tipuri de foame?
Da, în mare sunt aceste 3 tipuri- foamea fiziologică, cea emoțională și pofta sau foamea senzorială.
Există anumite ingredientele care ne „ridică” moralul?
Există și este binecunoscutul zahăr (în toate formele lui – în jur de 30 folosite frecvent în industria alimentară), dar mai sunt și altele – grăsimea este un alt ingredient, cacaoa, anumiți aditivi alimentari cum este glutamatul,
Ce să facem atunci când ni se face poftă de ceva?
Când ni se face poftă de ceva, avem două opțiuni – să alegem să mâncăm cu toată inima, să ne bucurăm de asta sau să alegem să ne oprim. Sigur că a două variantă e mai dificilă, dar putem să facem asta fiind conștienți că ne e poftă, de ce ne e poftă – ce a cauzat asta și ce putem face să ieșim din situația respective – de exemplu, știu că dacă am o bucată de Camembert în frigider nu mă voi opri până nu o termin și atunci decid să cumpăr mai rar și în cantități mai mici.
Cum să împiedici starea de vinovăție după ce cazi în capcana poftelor și cedezi tentațiilor?
Cum ziceam mai sus e o alegere între a mă bucura din toată inima de mâncarea respectivă sau a mă opri. Nici una dintre alegeri nu e ușoară la început. E un exercițiu, un proces de învățare – aleg să mănânc asta acum cu bucurie, observ după aceea că nu m-am îngrășat sau mi-a fost rău de la acea mâncare, mă informez și observ cât de des pot să fac asta, astfel încât să nu-mi facă rău, ocolesc situațiile care mi-ar putea declanșa aceste pofte și încet, încet voi ști cum să controlez aceste stări.
La final, te rugăm să ne dai câteva sfaturi care să ne ajute să ținem sub control poftele alimentare nesănătoase…
Primul și cel mai important este să fim atenți și să avem grijă de noi, să mâncăm la timp, să fim conștienți de emoțiile noastre, să avem grijă de ce fel de informații primim (de unde ne informăm despre ce înseamnă să mănânci sănătos, ce alegem să privim la TV, social-media etc. și aici mă refer la diete miraculoase, reclame la diverse produse alimentare, fotografii cu ce a mai gătit un prieten).
Să înlocuim pe cât posibil foamea, de poftă sau emoțională, cu activități care ne bucură ( în funcție de preferințele fiecăruia, poți citi o carte, vizionarea unui un film bun, activități cu copii, o baie parfumată, o plimbare etc.)
Farmaciştii Catena recomandă KiloSlim Gold de la Naturalis, special conceput pentru a sprijini organismul in timpul procesului de slabire. KiloSlim Gold contine Glucomannan 100, o fibra naturala alimentara, cu putere mare de ingrosare, care nu poate fi asimilata si care nu contine calorii. Mai multe detalii despre produse găsiţi AICI.