Cum să îţi convingi partenerul să faceţi terapie de cuplu
Mai devreme sau mai târziu, relația aflată inițial pe culmile fericirii poate ajunge într-un moment în care cei doi parteneri realizează că ”fericirea nu durează o veșnicie”. Invariabil, după aceste momente de conștientizare apar, într-o formă latentă sau violentă uneori, nevoia deținerii controlului asupra celuilalt, a impunerii propriului punct de vedere, ceea ce denotă disfuncționalități incipiente în relația de cuplu. Toate aceste contradicții, neînțelegeri creează stări de spirit conflictuale, ajungându-se astfel la un nivel de comunicare tot mai scăzut, sau o comunicare cu atât mai dificilă. Lipsa înțelegerii și comunicării scade satisfacția vieții în doi, atenția partenerilor concentrându-se mai mult pe ceea ce spun decât pe ceea ce simt. În anumite situații trenante de-a lungul anilor, se ajunge chiar ca să nu îți mai pese deloc de părerea celuilalt, interiorizând toată insatisfacția și lipsa dialogului, negativismul celuilalt, nemulțumirile, dispariția tot mai accentuată a sentimentelor care v-au adus împreună la început.
Lipsa înțelegerii și comunicării scade satisfacția vieții în doi
Și, pentru că suntem într-o epocă în care manipularea există pe toate planurile, de ce crezi că nu ar exista și în cuplu? Cum s-ar putea numi modul în care un partener îl determină pe celălalt să accepte cu obediență opinia sa, încercând să îi spună în același timp că face acest lucru pentru binele lor.
Desigur că, de la lipsa de comunicare până la lipsa oricăror raporturi în familie este un pas foarte mic, în condițiile în care femeile tind să fie din ce în ce mai independente, să își exprime tot mai mult dorințele și nevoile. Negăsind cel mai adesea un partener care să le înțeleagă și să le accepte nevoile și dorințele așa cum și ele ar trebui să o facă la rândul lor cu proprii partenerii. Autonomia, nevoia tot mai acută de a rămâne singur cu gândurile tale poate fi un avantaj al unei relații moderne, dar poate fi și un factor de risc pentru stabilitatea relației.
Terapia de cuplu funcţionează atunci când ambii parteneri îşi doresc să rămână în cuplu!
Stabilitatea unei relații nu poate exista fără efortul ambilor parteneri. A cere partenerului să facă terapie de cuplu, în condițiile în care acesta nu își mai dorește existența relației, nu este tocmai benefic nici ție, nici lui. Sigur că, orice relație, mai ales cea de cuplu, se clădește după felul și modul de manifestare al celor doi parteneri și al compromisurilor negociate împreună. Apariția stărilor conflictuale pot fi uneori și o șansă de a revitaliza relația de parteneriat sau, din contră de a conștientiza că incompatibilitățile sunt mai mari decât ceea ce și-a imaginat fiecare la început.
Care este rolul terapeutului de cuplu?
Rolul terapeutului de cuplu este acela de a te ajuta sa depășești un impas existențial, oferindu-ți o opinie competentă și obiectivă asupra situației. El te poate ajuta să conștientizezi defectele, sensibilitățile, nevoile tale proprii, atitudinile și comportamentele pe care le ai în raport cu celălalt. Orice problemă are o soluție, atâta timp cât îți dorești să o rezolvi! Dacă vrei să rezolvi problemele de cuplu, gândește pozitiv și determină-ți și partenerul să facă aceleași lucru. Discutați împreună și încearcă să îi expui cât mai clar problema care te nemulțumește și apoi să găsiți soluția cea mai eficientă „benefică relației voastre”. Și dacă ajungeți la concluzia că o a treia persoană, una obiectivă, un terapeut și nu cineva din familie sau un prieten, vă poate fi de folos în găsirea soluției necesare, nu ezitați în a începe terapia de cuplu.
Ce ar mai fi necesar să faci: să asculți atent și să observi starea partenerului tău atunci când propui terapia de cuplu. Unora nu le place ca problemele, frustrările, nemulțumirile lor să fie cunoscute și de alții, mai cu seamă de un specialist, de teamă de a nu fi judecați!
Enumeră nemulțumirile, așa încât să vadă că lucrurile nu mai pot fi rezolvate tăcând, ignorând.
Nu uita să fii atent și la punctul de vedere al partenerului!
Nu pierde din vedere problema de la care ai pornit, și nu devia discuția de la aceasta!
Nu lăsa să iasă la suprafață reproșuri din alte direcții, acuze, culpabilitate.
Și, cel mai important, nu considera că înțelegi gândurile celuilalt! Întreabă-l!
”Atracția fizică și psihică este conștientizată sub forma unei plăcute tensiuni emoționale și de cunoaștere, care vectorializează și reglează comportamentul erotic și conjugal. Iubirea autentică naște șansa de a-l revela pe celălalt, de a-l pune în valoare ca partener.” (I. Mitrofan; C, Ciuperca 2002).
Dacă vreți să fiți în cuplu, nu uitați ce v-a făcut să deveniți un cuplu!