De ce apar amețelile și care sunt soluțiile pe care te poți baza?

Când vorbim de amețeli, nu sunt ele dureroase, dar pot produce un mare disconfort pentru oricine. Sunt senzații care ne fac să pierdem pe moment simțul orientării spațiale și favorizează apariția unui dezechilibru resimțit prin stări de clătinare sau chiar prăbușire. Însă ce este de făcut când experimentezi amețeli? Iată câteva sfaturi de mare preț pentru oricine.

Amețeli? Nu, nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom al unor tulburări și ne afectează organele senzoriale, în special ochii și urechile. Uneori, pot provoca chiar leșin. Se pot resimți, de asemenea, ca o stare de rău de mișcare, ce se manifestă prin pierdereaa echilibrului. Sunt destul de frecvente, iar printre cauze, de obicei nu sunt unele grave dacă ele se produc ocazional. Începem să ne facem griji dacă apar episoade repetate de amețeli fără un motiv aparent sau pentru o perioadă prelungită. Atunci ar fi bine să urmați sfaturile unui specialist.

De ce apar amețelile? Posibile cauze ale amețelilor

Migrenele, dereglărirele somnului sau consumul de alcool sunt cauze comune care provoacă amețeli. De asemenea, poate fi vorba și de o problemă la urechea internă.

Amețelile pot apărea și din pricina unui vertij, ce se manifestă prin amețeli de scurtă durată atunci când cineva își schimbă rapid poziția.

Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) – cum i se spune medical – provoacă un sentiment intens și scurt, dar fals, de învârtire. Aceste episoade sunt declanșate de o schimbare rapidă a mișcării capului, cum ar fi atunci când vă întoarceți în pat, vă așezați sau experimentați o lovitură în cap. BPPV este cea mai frecventă cauză a vertijului.

Vertijul poate fi declanșat de boala Meniere, ce poate duce chiar și la pierderea auzului și tinitus. Alte cauze posibile pentru amețeli și vertij este neuromul acustic, tumoare necanceroasă care se formează pe nervul care conectează urechea internă la creier.

Alte cauze posibile care provoacă amețeli sunt:

• scăderea bruscă a tensiunii arteriale
• tulburări de anxietate
• insolație și deshidratare
• anemie (scăderea fierului)
• hipoglicemie (scăderea zahărului din sânge)
• infecția urechii
• exerciții fizice intense
• rău de mișcare

În cazuri rare, apar amețeli și din cauze mai grave, precum scleroza multiplă, accident vascular cerebral, tumori maligne sau alte tulburări ale creierului.

Tratament amețeli – soluții pe care te poți baza

Tratamentul pentru amețeli ar trebui să se concentreze pe cauze. Atunci când identificăm ce a dus la amețeli, putem să găsim și soluția ideală de a nu mai experimenta astfel de senzații total neplăcute:

• Migrenele sunt tratate atât cu ajutor medicamentos, cât și prin modificări ale stilului de viață, prin identificarea de cauze declanșatoare și reducerea activității care are un astfel de efect.
• Problemele urechii interne pot fi gestionate tot printr-un tratament de la medic, dar și prin ușoare exerciții fizice care pot ajuta la recăpătarea echilibrului.
• Boala Meniere se va trata urmând diete sănătoase, cu un conținut scăzut de sare, dar și intervenții chirurgicale la urechi, după caz.
• Tulburările de anxietate se pot ameliora prin tehnici de reducere a stării, dar și prin unele medicamente.

Când avem de-a face cu amețeli ce au cauze exercițiile fizice intense, ajută foarte mult consumul de lichide, fapt ce va rezolva și problemele de deshidratare.

Iată și alte sfaturi care ajută diminuarea senzațiilor de amețeli:

• Este recomandat să vă întindeți imediat ce apare senzația de amețeală și să reveniți treptat la activitatea obișnuită abia după ce starea dispare.
• Folosiți un baston sau un premergător pentru stabilitate, dacă este necesar.
• Folosiți întotdeauna balustrade când urcați sau coborâți scările.
• Faceți activități care îmbunătățesc echilibrul, cum ar fi yoga.
• Evitați schimbarea bruscă a pozițiilor.
• Evitați să conduceți mașina dacă aveți frecvent amețeli.
• Evitați cofeina, alcoolul și tutunul, căci acestea conțin substanțe ce pot declanșa amețeli sau chiar să le agraveze.
• Sunt recomandate cel puțin 8 pahare de apă pe zi.
• Sunt recomandate 7 ore de somn sau mai mult. Este recomandat pentru odihnă optimă un loc răcoros.
• Este recomandată o dietă sănătoasă din legume, fructe și proteine ​​slabe.
• Este recomandată o discuție cu un specialist, dacă frecvența sau severitatea amețelii persistă

Amețeli care nu mai trec? Care sunt analizele și investigațiile recomandate?

Cele mai multe cazuri de amețeli se pot rezolva de la sine odată ce realizăm care sunt cauzele. Așa cum am amintit anterior, există și cazuri rare când aceste amețeli pot fi semne ale unor probleme de sănătate mai grave. În această situație, este nevoie să urmăm sfatul specialistului.

Amețelile cresc și riscul de a cădea și de a suferi răni. Apariția amețelii în timpul unor activități poate crește și probabilitatea unui accident.

Iar majoritatea persoanelor care își vizitează medicul din cauza amețelilor vor fi mai întâi întrebați despre simptome, apoi li se va face un examen fizic. În timpul acestui examen, specialistul va verifica orientarea și echilibrul, dar și cum funcționează nervii majori ai sistemului nervos central.

De asemenea, este posibil să fie nevoie de un test de auz și teste de echilibru, inclusiv:

Testul mișcării ochilor: medicul poate urmări privirea în timpul urmăririi unui obiect în mișcare. urmăriți un obiect în mișcare.

Testul mișcării capului: dacă medicul suspectează că amețelile sunt cauzate de vertijul pozițional paroxistic benign, se poate face un simplu test de mișcare a capului, numit manevra Dix-Hallpike.

Posturografie: este un test prin care medicul stabilește care sunt părțile corpului care crează probleme. În picioarele goale, pe o platformă, se încearcă menținerea echilibrului în diferite posturi și condiții.

Testul scaunului rotativ: testul presupune așezarea pe un scaun controlat de computer care se mișcă foarte încet într-un cerc complet. La viteze mai mari, se va mișcă înainte și înapoi într-un arc foarte mic.

Printre investigațiile recomandate în caz de amețeli ar putea fi și testele de sânge pentru a verifica dacă există infecții în organism, dar și alte teste care să verifice sănătatea inimii și a vaselor de sânge.