Diagnosticul infertilitatii secundare
Infertilitatea de cuplu se defineste prin incapacitatea cuplului de a obtine o sarcina viabila, in ciuda contactelor sexuale regulate si neprotejate, timp de 1 an pentru pacientele cu varsta sub 35 de ani, respectiv 6 luni pentru cele care depasesc varsta de 35-40 de ani. Pentru barbati, nu exista inca o varsta limita stabilita.
Infertilitatea poate fi primara sau secundara
Infertilitatea poate fi primara sau secundara, diferenta fiind stabilita de antecedentele obstetricale ale cuplului. Vorbim de infertilitate primara daca nu a existat nicio sarcina in antecedente si de infertilitate secundara daca au existat sarcini viabile in istoricul cuplului.
Cauzele infertilitatii secundare
Cauzele infertilitatii secundare pot fi multiple, afectand ambii parteneri, multe dintre ele fiind regasite si printre cauzele infertilitatii primare. Multe dintre cuplurile care se confrunta cu infertilitate secundara evita consultul medical de specialitate pentru rezolvarea acestei probleme, considerand ca, din moment ce a existat deja o sarcina dusa cu succes la termen, si a doua va veni fara probleme.
Cauzele posibile ale unei infertilitati secundare pot fi legate de avansarea in varsta, productie sau functie spermatica alterata, disfunctii hormonale, disfunctii ovulatorii, endometrioza, afectare tubara sau uterina, crestere in greutate, diverse boli asociate si tratamente cronice, anomalii imunologice.
Stabilirea diagnosticului de infertilitate secundara
Stabilirea diagnosticului de infertilitate secundara incepe cu efectuarea riguroasa a anamnezei celor doi parteneri. Trebuie obtinute informatii despre istoricul personal al fiecaruia, date despre sarcina/sarcinile anterioare, complicatii ale sarcinilor anterioare, avorturi si timpul scurs de la ultimul episod obstetrical. De asemenea, se obtin date despre boli cunoscute si tratamentele efectuate. Se evalueaza stilul de viata si schimbarile ce au avut loc in viata celor doi parteneri. Urmeaza examenul clinic, acesta putand sa aduca informatii generale despre starea de sanatate a pacientilor si sa ridice suspiciuni vizavi de eventuale boli inca nediagnosticate. In completare, se vor face spermograma si spermocultura pentru jumatatea masculina a cuplului, respectiv analize de rutina de sange si urina si recoltari ginecologice pentru jumatatea feminina. Partenerul va face si el teste uzuale de sange si urina, analize hormonale si consult urologic.
De asemenea, nu trebuie uitat examenul ecografic pelvin, acesta putand decela existenta fibroamelor uterine, polipi endometriali, formatiuni patologice tubare – ex: sactosalpinx; formatiuni patologice ovariene, endometrioame etc. Pacientele vor efectua suplimentar un profil hormonal si determinarea rezervei ovariene. Odata cu inaintarea in varsta, rezerva ovariana scade dramatic si, odata cu ea, si sansele de conceptie.
Alte investigatii suplimentare care pot ajuta la stabilirea diagnosticului de infertilitate secundara sunt histerosalpingografia, determinarea permeabilitatii tubare, histeroscopia diagnostica si/sau interventionala si laparoscopia diagnostica si/sau interventionala.
Pentru partenerii masculini, poate fi nevoie de testare postejaculatorie a urinii pentru a exclude un sindrom de ejaculare retrograda sau vasografie pentru a depista eventualele obstructii ce pot afecta organele genitale masculine.
Rolul acestor investigatii este acela de a depista cauzele ce au dus la infertilitate si de a le corecta, daca acest lucru este posibil. In prezent, se fac studii suplimentare pentru a contura mai bine implicarea patologiei masculine in infertilitatea de cuplu. Vorbim aici despre boli sistemice asociate care pot interveni si altera fertilitatea partenerului. Asa cum bolile materne asociate (diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli imunologice etc.) afecteaza fertilitatea pacientelor, se pare ca existenta acestor boli influenteaza si fertilitatea masculina.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie
