Dragostea dispare dupa 3 ani?
Frederic Beigbeder a zguduit o lume intreaga cu cartea lui „Dragostea dureaza 3 ani”, lansata in 2014. Asa cum numele spune, Beigbeder considera ca dragostea are ca termen de valabilitate doar 3 ani. Ba mai mult, unii cercetatori au incercat sa demonstreze si stiintific, insa fara rezultate cu adevarat concludente, pentru ca dragostea nu se poate masura. Da, poti masura nivelul endorfinelor, dar nici macar asta nu e relevant. Deci, dragostea dureaza 3 ani?
In primul rand, dragostea nu poate fi complet definita, deci nici masurata, cantarita, comparata. Dragostea este o traire absoluta, diferita de la om la om, de la relatie la relatie, de la tip la tip (dragostea de mama e total diferita de dragostea de cuplu sau cea pentru parinti), insa da, dragostea trece prin diverse etape, de la fluturi in stomac la obisnuinta, ba chiar unele cupluri aparent perfecte se despart dramatic si neasteptat.
In al doilea rand, dragostea adevarata, matura, e in continua transformare si consolidare. Dragostea adevarata, autentica, niciodata nu dispare brusc si fara explicatie. Cuplurile cu vechime, pe care inca le alimenteaza dragostea, pot confirma ca desi nu li se mai aprind calcaiele ca la inceput, respectul, consideratia, aprecierea pentru partener este ceea ce ii face sa mearga mai departe in relatie si sa nu se desparta pentru relatii trecatoare. E drept, nu in toate relatiile cu vechime dragostea este prezenta pentru ca firea umana adora rutina, sa stie la ce sa se astepte, asa ca multi aleg sa ramana in relatii nefunctionale pentru ca le e frica de necunoscut. In plus, gura lumii, grija banilor, pastrarea aparentelor, ii fac pe multi sa isi petreaca intreaga viata alaturi de oameni pentru care nu mai simt absolut nimic, astfel risipindu-si intreagul potential catre fericirea in cuplu.
Putem concluziona in urma cercetatilor elaborate de oamenii de stiinta ca „indragosteala” se diminueaza considerabil dupa un anumit interval, iar unii oameni ajung sa cunoasca prea bine partenerul, astfel plictisindu-se si finalizand relatia, pentru ca nu sunt pregatiti sa treaca la urmatorul nivel in ceea ce priveste maturitatea relatiilor. Oricum, cu trecerea timpului, majoritatea oamenilor cauta stabilitate, rutina si relatii serioase pentru ca ceasul biologic incepe incet-incet sa isi faca treaba, iar dorinta de a intemeia o familie devine mai puternica decat cea de aventura.
Normal, fiecare om si fiecare cuplu sunt unici, asa ca nu totul se potriveste pentru oricine. Firea umana nu a fost inca explorata cu toate aspectele sale complexe, asa ca pana sa descoperim exact cum functioneaza aceasta dragoste, ramane la atitudinea fiecaruia daca se lasa influentat sau nu de studiile din domeniu. Oricare ar fi decizia fiecaruia, dragostea nu injoseste, nu umileste, nu raneste. Partenerul de cuplu trebuie sa isi sustina emotional jumatatea indiferent de decizile pe care acesta le ia, sa il incurajeze sa creasca, sa devina cea mai buna varianta a sa, sa ii vrea binele general, sa adore sa il vada zambind si sa incerce din rasputeri sa ofere ce are mai bun, fie ca e vorba de o relatie trecatoare sau nu. Respectul pentru o alta fiinta ne defineste in primul rand pe noi ca indivizi, iar un om de calitate e capabil sa renunte la o relatie cand aceasta nu este constructiva sau pur si simplu nu functioneaza. A renunta la o relatie nefunctionala nu e semn de slabiciune, ci semn de maturitate, de intelegere si de respect in primul rand pentru propria persoana si apoi pentru fericirea celuilalt.
Citeste si Iubire veritabila sau indragostire?
Text: Lupu Florentina Natalia, consilier psihologic