Efectele hipertensiunii asupra sarcinii
Hipertensiunea este o afectiune din ce in ce mai des intalnita in timpul sarcinii, mai ales in tarile in curs de dezvoltare. Exista patru afectiuni majore hipertensive ce pot fi intalnite in timpul sarcinii: hipertensiunea cronica, preeclampsia, preeclampsia supraadaugata hipertensiunii cronice si hipertensiunea gestationala (HTA gestationala).
Femeile cu preeclampsie dezvolta treptat valori ale TA crescute, insotite de pierdere urinara de proteine (proteinurie). Semnele de preeclampsie sau de HTA gestationala apar in a doua jumatate a sarcinii, dupa saptamana 20 sau in primele zile postpartum. Aceste afectiuni hipertensive nou-aparute in sarcina se rezolva tipic la cateva zile de la nastere, iar femeile care au avut preeclampsie sau HTA gestationala au un risc crescut de a dezvolta aceeasi afectiune la o urmatoare sarcina.
Daca nu este descoperita si tratata la timp, HTA gestationala se poate agrava, ducand la aparitia preeclampsiei. Preeclampsia poate evolua spre doua forme clinice mult mai severe: sindromul HELLP (ce produce afectare hepatica si tulburari de coagulare) sau eclampsia (ce presupune aparitia convulsiilor), ambele punand in pericol atat viata mamei cat si a fatului.
Cauzele aparitiei hipertensiunii gestationale
Cauza aparitiei HTA gestionale si a formelor sale grave nu este cunoscuta cu certitudine, dar se crede ca exista o anomalie la nivelul circulatiei placentare. Insa, se cunosc factorii de risc pe care ii au femeile ce dezvolta aceasta afectiune:
– femeile aflate la prima sarcina peste 20 de saptamani (excluzandu-se avorturile);
– cele care au afectiuni renale;
– lupus;
– diabet zaharat inainte de sarcina;
– diabet gestational;
– sarcina multipla;
– istoric personal sau familial (sora sau mama) de HTA gestationala sau preeclampsie;
– varsta <20 si >35-40 de ani;
– obezitate.
Gravidele care au o anumita forma de HTA in timpul sarcinii au o circulatie placentara afectata, incetinita. Astfel, oxigenul si substantele nutritive nu ajung suficient in circulatia fetala. De aceea, fatul poate sa nu creasca corespunzator cu varsta cronologica a sarcinii (restrictie de crestere intrauterina – RCIU), cantitatea de lichid amniotic scade, la fel si fluxul de sange prin cordonul ombilical. Aceste efecte asupra fatului sunt cu atat mai severe cu cat HTA apare mai devreme in timpul sarcinii, si cu cat valorile TA sunt mai mari.
Tratamentul hipertensiunii in sarcina
Singurul tratament curativ este nasterea, dar nu intotdeauna aceasta este cea mai indicata. Daca HTA apare dupa saptamana 37, nasterea se poate produce in conditii de siguranta, fara complicatiile unei nasteri premature induse medical (iatrogene).
Daca HTA apare inainte de 36 de saptamani, este de dorit amanarea momentului nasterii pana cand efectele TA crescute le depasesc pe cele ale prematuritatii. In tot acest timp se incearca mentinerea unor valori tensionale ale mamei cat mai apropiate de normal, iar fatul este pregatit pentru o adaptare cat mai usoara la mediul extern.
Pentru asta, mama trebuie sa accepte doar 2 injectii intramusculare cu steroizi. Cu cat fatul este nascut mai devreme, cu atat prezinta un risc mai mare de a dezvolta afectiuni respiratorii si hemoragie intraventriculara (sangerare la nivelul creierului). Este dovedit ca steroizii scad semnificativ acest risc, dar nu i se poate garanta mamei ca, in urma acestui tratament, copilul nu va dezvolta aceste complicatii. Chiar daca mama urmeaza un tratament care scade valorile TA, progresia bolii spre preeclampsie nu este impiedicata. Astfel, momentul nasterii trebuie bine cantarit din punct de vedere al riscurilor si beneficiilor, atat ale mamei cat mai ales ale fatului.
Majoritatea femeilor care au avut HTA gestationala sau preeclampsie nu o vor mai dezvolta la o sarcina ulterioara, dar riscul de recurenta poate varia de la 5% pana la 70%, in functie de supraadaugarea mai multor factori de risc mentionati anterior. Femeile care au o nastere prematura in antecedente, produsa inainte de 30 de saptamani, din cauza preeclampsiei au cel mai mare risc de a dezvolta aceeasi afectiune la o sarcina ulterioara. Femeile care au avut valori medii de HTA gestationala aparuta aproape de termen au un risc de doar 5%.
Femeile care au avut preeclampsie au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare pe parcursul vietii, de aceea este important un consult cardiologic periodic.
Necunoscandu-se o cauza clara a acestor afectiuni, nu se poate spune la ce femei pot aparea si mai ales cum pot fi prevenite. Este cert doar faptul ca nasterea este cea care rezolva problema hipertensiva. De aceea, este foarte important ca femeile gravide sa mearga la consulturile obstetricale obisnuite in timpul sarcinii, indiferent daca se cunosc si cu alte tulburari de sanatate sau simt ca este ceva in neregula cu sarcina.
Text: Dr. Laura Tigoianu, Obstetrica-Ginecologie
