Factorul RH şi sarcina: ce riscuri există în caz de incompatibilitate de RH?
Factorul Rh este o proteină prezentă pe suprafața globulelor roșii din sânge. Dacă aveți această proteină, ești considerat Rh pozitiv, iar dacă nu o aveți, sunteți Rh negativ. Deși acest aspect nu afectează sănătatea zilnică, poate deveni o problemă majoră în timpul sarcinii dacă există o incompatibilitate de Rh între mamă și făt. Incompatibilitatea de Rh apare atunci când o femeie însărcinată are Rh negativ, iar bebelușul moștenește Rh pozitiv de la tată. În aceste cazuri, sistemul imunitar al mamei poate trata celulele roșii ale fătului ca fiind „străine” și poate produce anticorpi care le atacă.
Ce este factorul Rh și de ce este important în sarcină?
Factorul Rh este determinat genetic și este moștenit de la părinți. Aproximativ 85% dintre oameni sunt Rh pozitivi, iar restul de 15% sunt Rh negativi. În timpul sarcinii, dacă sângele mamei cu Rh negativ intră în contact cu sângele fătului Rh pozitiv, corpul mamei poate considera globulele roșii ale copilului ca fiind invadatoare și poate produce anticorpi anti-Rh. Acești anticorpi traversează placenta și pot distruge globulele roșii ale fătului, ceea ce duce la anemie, icter sever sau chiar insuficiență cardiacă.
Cum apare incompatibilitatea de Rh în sarcină?
Contactul dintre sângele mamei și cel al fătului se poate produce în mai multe situații:
- În timpul nașterii – momentul în care riscul de amestecare a sângelui este cel mai mare.
- În timpul unei sarcini ectopice – când embrionul se dezvoltă în afara uterului.
- După un avort spontan sau avort terapeutic.
- După o procedură invazivă precum amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale, care pot permite trecerea celulelor fetale în circulația maternă.
- În cazul unei sarcini molare (o afecțiune rară în care placenta se dezvoltă anormal, iar embrionul nu se formează complet).
- În timpul unei sângerări vaginale în sarcină sau după un traumatism abdominal.
- În timpul unei sarcini multiple – în cazul gemenilor, riscul de amestecare a sângelui crește.
Dacă acest contact are loc, sistemul imunitar al mamei poate începe să producă anticorpi anti-Rh, punând în pericol sarcinile viitoare.
Riscurile asociate cu factorul Rh în sarcină
Atunci când aveți factorul Rh și dezvoltați anticorpi anti-Rh în timpul sarcinii sau în urma unei sarcini anterioare, aceștia pot afecta bebelușul Rh pozitiv, provocând o serie de complicații grave. Iată care sunt cele mai frecvente complicații provocate de factorul Rh în sarcină:
1. Boala hemolitică a nou-născutului (eritroblastoză fetală)
Aceasta este cea mai serioasă complicație pe care factorul Rh o poate provoca și apare atunci când anticorpii mamei atacă globulele roșii ale fătului, provocând:
- Anemie severă – copilul nu are suficiente globule roșii pentru a transporta oxigen.
- Icter neonatal sever – bilirubina acumulată în sânge poate afecta sistemul nervos.
- Edem generalizat (hidrops fetal) – acumularea excesivă de lichid în organe și țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.
- Insuficiență cardiacă – lipsa globulelor roșii poate determina inima fătului să lucreze excesiv.
2. Pierderea sarcinii sau naștere prematură
Dacă incompatibilitatea provocată de factorul Rh este severă și nu este tratată, poate duce la moarte fetală intrauterină sau la declanșarea prematură a nașterii.
3. Probleme neurologice
Icterul sever cauzat de distrugerea globulelor roșii poate determina acumularea bilirubinei în creier, afectând dezvoltarea neurologică a copilului și putând cauza leziuni cerebrale permanente (kernicterus).
Cum se depistează incompatibilitatea cu factorul Rh?
Dacă sunteți însărcinată, unul dintre primele teste efectuate este determinarea grupei de sânge și a factorului Rh. Dacă aveți factor Rh negativ, medicul vă va recomanda teste suplimentare pentru monitorizare:
1. Testul de grup sanguin și factor Rh
Această analiză se face la prima vizită prenatală pentru a stabili dacă mama este Rh negativă și dacă este nevoie de monitorizare suplimentară.
2. Testul de anticorpi anti-Rh
Aceasta se efectuează la începutul sarcinii și se repetă la săptămâna 28 de sarcină. Dacă testul indică factor Rh negativ (adică mama nu a dezvoltat anticorpi anti-Rh), i se va administra imunoglobulină anti-D pentru prevenție. Dacă testul este pozitiv (adică anticorpii sunt prezenți), sarcina va fi monitorizată îndeaproape.
3. Testul ADN fetal din sângele matern
Un test modern care poate determina factorul Rh al fătului fără a fi nevoie de proceduri invazive.
4. Monitorizarea ecografică și Doppler
Se folosește pentru a evalua semnele de anemie fetală sau edem fetal sever.
Măsuri esențiale pentru gestionarea incompatibilității de Rh
Pentru a preveni complicațiile severe asociate cu incompatibilitatea de Rh, este esențial ca femeile însărcinate să beneficieze de o monitorizare atentă și de măsuri preventive adecvate. În funcție de stadiul sarcinii și de rezultatele testelor pentru factorul Rh, medicii pot recomanda mai multe strategii de gestionare.
1. Monitorizarea periodică a anticorpilor anti-Rh
- Femeile Rh negative trebuie să efectueze testul de anticorpi anti-Rh la începutul sarcinii și săptămânal sau lunar, în funcție de evoluția sarcinii.
- Dacă testul arată că mama nu a dezvoltat anticorpi, se poate administra o profilaxie pentru a preveni formarea acestora.
- Dacă anticorpii sunt deja prezenți, sarcina trebuie monitorizată cu atenție pentru a preveni complicațiile la făt.
2. Determinarea factorului Rh al fătului
- O metodă modernă și non-invazivă este testul ADN fetal din sângele matern, care poate determina Rh-ul bebelușului înainte de naștere.
- Dacă fătul este Rh negativ, nu sunt necesare intervenții suplimentare.
- Dacă fătul este Rh pozitiv, se aplică măsuri preventive pentru a evita producerea de anticorpi anti-Rh.
3. Monitorizarea dezvoltării fetale
Dacă mama a dezvoltat anticorpi anti-Rh, fătul trebuie evaluat periodic prin ecografii Doppler, care măsoară fluxul sanguin în artera cerebrală medie a fătului, pentru a detecta anemia. De asemenea, în cazuri severe, poate fi recomandată amniocenteza pentru a analiza bilirubina din lichidul amniotic. Aceste investigații ajută la identificarea semnelor timpurii ale bolii hemolitice fetale.
4. Inducerea nașterii la momentul optim
Dacă medicii observă semne de anemie severă sau alte complicații, pot recomanda declanșarea nașterii prematur, pentru a permite intervențiile necesare imediat după naștere. Decizia depinde de severitatea afectării fetale și de vârsta gestațională.
5. Tratament postnatal pentru nou-născuții afectați
Dacă bebelușul dezvoltă simptome de boală hemolitică, se pot aplica următoarele măsuri:
- Fototerapie intensă pentru a reduce icterul și pentru a preveni acumularea de bilirubină toxică.
- Transfuzii de schimb în cazurile severe, pentru a elimina globulele roșii afectate și a le înlocui cu globule sănătoase.
- Administrarea de imunoglobulină intravenoasă (IVIG), care poate reduce necesitatea transfuziilor de sânge și poate atenua simptomele bolii hemolitice.
În concluzie, incompatibilitatea de Rh poate fi o problemă serioasă în sarcină, dar cu testare, monitorizare și tratament adecvat, riscurile pentru mamă și copil pot fi gestionate eficient. Administrarea imunoglobulinei anti-D și monitorizarea atentă a sarcinii în caz de factor Rh negativ pot preveni complicațiile severe. Dacă sunteți Rh negativ și planifici să ai copii, este recomandat să discutați cu medicul tău pentru a înțelege riscurile și măsurile de prevenție disponibile.
Surse:
https://cwcob.com/pregnancy-obstetrics/im-pregnant/rh-factor/
https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/rh-incompatibility
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21053-rh-factor
https://americanpregnancy.org/healthy-pregnancy/pregnancy-complications/rh-factor/
