Fuga de acasa, specifica varstei adolescentine
Multe cercetari au in vedere fenomenul de abandon al domiciliului de catre adolescenti, axandu-se pe relatiile lor cu familia, responsabilitatile in cadrul familiei, atitudinea fata de scoala si, bineinteles, comportamentele de risc asociate, cum ar fi: consumul de bauturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri, prostitutia, sarcinile nedorite etc.
Cercetarile au demonstrat ca multe probleme la varsta adolescentina, in special fuga de acasa, implica un mod defectuos sau neadecvat de implicare a parintilor in viata adolescentului.
Atmosfera tensionanta in familie, divortul parintilor, lipsa afectiunii, a intelegerii sunt factori ce pot determina decizia adolescentului sa paraseasca domiciliul si sa caute propria cale de scapare si refugiul in alt mediu, pentru a gasi dragoste si grija fata de el.
Un alt motiv pentru care acestia parasesc domiciliul este strictetea pe care o percep in modul parintilor de a relationa cu ei, pedepsele, privatiunile, conditionarile, in cazul, de exemplu, al nereusitelor sau nepromovarii unor examene sau in evolutia lor scolara. Poate mai mult decat in orice etapa a dezvoltarii, in etapa adolescentina, sentimentul ingradirii libertatii este de nesuportat. Adolescentilor nu le place sa fie limitati, vor sa aiba propria lor libertate, sa-si petreaca timpul cu prietenii lor etc. Eforturile adultilor de a-i controla pe adolescenti pot avea exact efectul opus celui dorit si, de fapt, pot contribui la deconectare, instrainare si resentimente mai degraba decat sa-i motiveze sa se schimbe.Adolescentul are nevoie de spatiu pentru a se defini ca individ separat si autonom. Alt factor cu rol determinant in fuga de acasa a adolescentilor sunt conflictele intre acestia si parinti, din cauza unor sisteme de valori diferite, dar si unei comunicari ineficiente.
Adolescentul are nevoie de afectiune, sa vada ca este pretuit, ca-i sunt apreciate calitatile, ca se tine cont de parerile lui, ca poate participa la deciziile ce-l privesc.
Deseori, fugarii adolescenti se plang ca nu se simt iubiti sau intelesi. Uneori, problemele lor au legatura si cu banii. Pentru multi adolescenti, obstacolele economice sunt percepute ca piedici carora cu greu le pot face fata. De aici, credinta ca sunt victime si posibilitatea conturarii unei ideatii ca lumea exterioara este mai buna. Pentru unii, fuga de acasa ii face sa se simta liberi, fara teme, fara control, fara impuneri din partea nimanui referitoare la modul de a se imbraca, de a manca etc. Pentru unii adolescenti, fuga este o rebeliune impotriva adultilor si impotriva autoritatii. Pentru altii, este teama de consecinte pentru ceva ce au facut si stiu ca este pedepsibil (de exemplu, notele proaste sau nepromovarea unor examene sau decizia asupra identitatii sexuale) – aspecte pe care cred ca s-ar derula mai bine departe de familie.
Ce pot face parintii?
Un raspuns simplu este sa comunice, sa-i asculte, sa-i ajute, sa-i inteleaga si sa incerce rezolvarea problemei chiar cu ajutorul unui specialist.
Ce trebuie sa stie parintii?
Un raspuns iarasi simplu este ca adolescentii au nevoie sa simta ca „apartin” si sunt in siguranta acasa.
Text: Ionela-Janina Sabou
Psiholog cu libera practica in psihoterapie cognitiv-comportamentala
