Icterul in timpul sarcinii: tipuri, simptome si diagnostic
Desi apare cu o incidenta scazuta, icterul in timpul sarcinii poate sta la baza unor patologii ce pot avea consecinte de temut, punand in pericol atat viata mamei, cat si a fatului.
Cele mai frecvente cauze ale icterului in timpul sarcinii:
-
Hepatitele virale;
-
Preeclampsia asociata cu sindromul HELLP (hemoliza, transaminaze crescute, trombocitopenie);
-
Ficatul gras acut de sarcina;
-
Hiperemesis gravidarum;
-
Colestaza de sarcina.
Tabloul clinic dat de afectarea hepatica in sarcina este, de obicei, nespecific si consta in icter, greata si varsaturi, insotite de dureri abdominale. Toate bolile hepatice aparute in sarcina pot duce la cresterea mortalitatii si morbiditatii fetale si materne.
Cauze de icter:
-
Hepatita virala
Hepatita virala este cea mai frecventa cauza de icter in timpul sarcinii, instalata ca urmare a infectarii cu virusurile hepatice A, B, C, D sau E. Incidenta hepatitei virale variaza in functie de regiunea geografica si se situeaza intre 0,1% si 3-20%. Evolutia naturala a bolii nu este influentata de sarcina, cu exceptia hepatitei E unde rata de mortalitate materna este considerabila (10-20%). Hepatita de tip B reprezinta cea mai frecventa cauza de hepatita virala in sarcina si se poate manifesta sub forma acuta, subclinica sau cronica. Prezenta Ag HBe este asociata cu un risc foarte crescut de infectie neonatala. Orice gravida ar trebui sa efectueze screeningul pentru hepatita B cu ocazia luarii in evidenta a sarcinii.
-
Litiaza biliara
Litiaza biliara in sarcina poate reprezenta de multe ori o urgenta chirurgicala. Incidenta litiazei biliare complicate de cca. 6% din sarcini, icterul fiind insa manifest doar la 1 din 20 din aceste paciente. La pacientele cunoscute cu litiaza biliara, riscul este crescut. Simptomatologia este similara cu cea a pacientelor non-gravide – durere colicativa in epigastru ce poate asocia greata si varsaturi. Semnul lui Murphy este mai putin frecvent pozitiv la pacientele insarcinate.
Incidenta este scazuta − 5 din 100 000 sarcini – si de obicei apare spre sfarsitul sarcinii. Factorii de risc asociati cu aceasta patologie sunt reprezentati de nuliparitate, preeclampsie, sarcina gemelara. De asemenea, apare cu o frecventa mai mare in cazul sarcinilor cu feti de sex masculin. Mecanismul de aparitie nu este pe deplin elucidat, insa pare sa fie implicata prezenta unei gene mutante care produce un defect in procesul oxidativ mitocondrial. Tabloul clinic este compus din asocierea durerii abdominale severe cu greata si varsaturi, febra, cefalee si prurit. Aceste simptome isi fac, de obicei, debutul in jurul saptamanii 35, desi poate aparea si mai devreme. De asemenea, patologia poate debuta si dupa nastere.
Ficatul gras de sarcina reprezinta o patologie cu risc vital, avand o rata de mortalitate materna de 1,8% si mortalitate fetala de 23%. Printre complicatiile care pot aparea se numara: coagulare intravasculara diseminata, hemoragie gastrointestinala, coma hepatica, pancreatita, insuficienta renala si insuficienta hepatica fulminanta.
-
Colestaza de sarcina
Nu se cunoaste mecanismul de aparitie a bolii, insa par sa fie implicate modificarile hormonale specifice sarcinii. Simptomatologia este dominata de aparita pruritului generalizat ce asociaza valori crescute ale acizilor biliari. Incidenta colestazei este de 1% – 1,5% din sarcini. Icterul nu reprezinta un simptom frecvent intalnit, insa, cand apare, se instaleaza de obicei la 2-4 saptamani dupa aparitia pruritului. Debutul bolii este caracteristic dupa saptamana 25 de gestatie.
Desi morbiditatea materna este de obicei mica, efectele asupra fatului sunt importante. Complicatiile ce apar includ insuficienta placentara, mortalitate perinatala crescuta, nastere prematura si suferinta fetala cronica.
Farmaciile Catena intampina mamicile, dar si femeile care se pregatesc sa ramana insarcinate, cu un nou card, Mama si Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de pana la 25%.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie