Infectii puerperale ale sanului
Infectiile sanului pot fi impartite in infectii puerperale (legate de procesul lactatiei) si nonpuerperale. Infectiile puerperale frecvent intalnite sunt mastita postpartum si abcesul mamar
Mastita postpartum
Este reprezentata de o infectie a tesutului mamar provocata de o invazie bacteriana, avand ca poarta de intrare ragadele de la nivelul mamelonului. Acestea reprezinta fisuri mamelonare (rani) care apar in urma suptului bebelusului, frecvent din cauza unei conectari incorecte a bebelusului la san. Germenele cel mai frecvent implicat in aparitia mastitei este stafilococul auriu, acesta fiind o bacterie care se gaseste in mod normal pe piele. Uneori, se pot izola in culturi si Staphylococcus epidermidis sau streptococi.
Infectia este favorizata de stagnarea laptelui in canalele galactofore si, de aceea, proaspetele mamici sunt incurajate sa goleasca sanul dupa suptul copilului.
Mastita postpartum afecteaza circa 10-33% dintre pacientele care alapteaza, 5-11% putand dezvolta abcese mamare. Incidenta maxima este constatata in primele 6 saptamani postpartum (perioada de lauzie), insa poate aparea oricand pe parcursul alaptarii. De asemenea, pacientele se pot confrunta cu mastita neonatala, care afecteaza sanul in timpul sarcinii, de obicei in apropierea termenului, si care au risc mare (50%) de a dezvolta abcese mamare. Cauza acesteia este tot infectioasa.
Simptomele mastitei postpartum
Tabloul clinic ce insoteste mastita este dominat de modificari ale tesutului mamar care devine dureros, indurat si eritematos. De obicei, sanul isi mareste volumul (comparativ cu sanul contralateral) si apare o crestere localizata a temperaturii tegumentare. Daca simptomele sunt trecute cu vederea, poate aparea febra, frisonul si o stare generala alterata. De obicei, mameloanele prezinta solutii de continuitate.
In cazul neinstituirii la timp a masurilor de tratament, mastita poate evolua catre abcese mamare. In acest caz, modificarile mamare sunt acompaniate de constituirea unei mase tumorale, intens dureroase, fluctuente. Prin mamelon se poate exterioriza secretie lactata modificata (purulenta, sangvinolenta) sau poate aparea ombilicarea mamelonului. Totodata, poate asocia adenopatie axilara.
Diagnosticul si tratamentul mastitei postpartum
Diagnosticul este clinic, axat pe anamneza si identificarea semnelor si simptomelor sugestive. Culturile din secretia lactata pot orienta diagnosticul si identifica germenul implicat in aparitia infectiei. In cazul mastitei, tratamentul este conservator si consta in aplicarea de comprese reci sau calde la nivelul sanului si golirea regulata a secretiei lactate. Este important ca pacientele sa stie ca ele pot alapta in continuare, acest proces chiar ajutandu-le foarte mult in rezolvarea problemei. Uneori insa, procesul alaptarii poate fi foarte dureros.
Daca pacienta este afebrila, golirea sanului poate fi facuta prin punerea bebelusului la san. Daca insa apare ascensiune termica sau ragade mamelonare care impiedica alaptarea bebelusului, golirea sanului se poate face prin mulgere manuala (de obicei, sub dus fierbinte) sau cu ajutorul pompei de san. In contextul aparitiei febrei, tratamentul consta in administrarea de antibiotice si antitermice.
Abcesul mamar
Daca abcesul mamar este constituit, acesta trebuie drenat sub protectie antibiotica si antitermica.
Drenarea abcesului se poate face prin punctie-aspirare a continutului purulent, aceasta constituind o metoda minim invaziva, dar cu risc mare de recidiva si reconstituire a abcesului.
O alta metoda chirurgicala adoptata pentru a drena abcesul mamar consta in incizia si evacuarea abcesului, aceasta fiind considerata o manevra invaziva, dar cu rata mai mare de succes decat cea de punctie-aspiratie. Totusi, in acest caz, procesul de cicatrizare poate distorsiona arhitectura mamara cu repercursiuni asupra aspectului estetic al sanului. Lauzele trebuie instruite pentru a putea aplica masurile de igiena corespunzatoare cu rol de a preveni aparitia fenomenelor mamare puerperale.
De asemenea, ele trebuie instruite pentru a putea identifica la timp simptomele ce anunta instalarea unei mastite si a putea cauta ajutor medical cat mai precoce posibil, scazand astfel considerabil riscul de apartie a complicatiilor mamare.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie