Insatisfacţia la locul de muncă dăunează grav sănătăţii
De câte ori nu ai auzit în jurul tău de oameni care muncesc, muncesc, fără să conteze ceea ce mai au în restul vieții lor? Li se mai spune și workaholici, de la workaholic. Însă cuvântul nu este luat mot-a-mot, adică un om care muncește, ci în sensul de om care muncește compulsiv. Mai există și cealaltă parte a muncii, în care locul de muncă nu este ceea ce ți-ai dorit, și mersul la job ajunge să fie un factor de stres atât de mare încât sănătatea ta este pusă în pericol. 67% dintre oameni spun că slujba lor îi stresează, iar 33 la sută consideră că stresul le dăunează sănătății fizice, potrivit unui studiu APA privind stresul în America.
Adaugă la acest stres o pandemie, jonglerie cu îngrijirea copiilor, școală online, gestionarea unui dezechilibru între viața profesională și viața personală și un viitor incert. Însă, stresul are o influență mai subtilă și mai gravă asupra corpului nostru decât ne dăm seama majoritatea dintre noi. Nu duce doar la decizii nesănătoase – ci ne afectează fizic.
Workaholismul şi sănătatea
Dincolo de recompensele materiale și de statut care vin cu munca plătită într-o anumită ocupație, munca influențează și expunerea indivizilor la o gamă largă de factori fizici, de mediu și psihosociali care pot influența sănătatea. La nivelul populației, disponibilitatea și aranjamentele de muncă și ocupații în societate, determină oportunitățile pentru mijloacele de trai și expunerea la risc și contribuie la problemele de sănătate din cadrul și între diverse medii sociale. Luăm în considerare o gamă largă de măsuri de sănătate, care reflectă numeroasele moduri fiziologice și psihologice în care munca îți poate „intra sub piele”, dar e important să se ia în considerare modul în care funcționează diverse expuneri și aspecte ale muncii, printr-o serie de mecanisme care influențează sănătatea. Ocuparea forței de muncă este legată de sănătate în moduri pozitive, atât ca mod predominant de a câștiga venituri și alte beneficii materiale, cât și ca sursă de integrare socială, prestigiu și sens. Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă îi expune pe lucrători la factori de stres fizic și psihosocial care pot dăuna sănătății.
Când vine vorba de carieră, nu este nimic mai rău decât o slujbă pe care o urăști, la propriu. Epuizarea la locul de muncă este un tip special de stres legat de muncă – o stare de epuizare fizică sau emoțională care implică, de asemenea, un sentiment de realizare redusă și pierderea identității personale. Potrivit unui studiu al Universității din Manchester, a avea un loc de muncă de o „calitate slabă” – un loc de muncă pe care îl urăști – este, de fapt, mai rău pentru sănătatea ta mentală decât să nu ai deloc un loc de muncă. Poate părea greu de crezut până nu ai fost acolo – acel loc de muncă unde există colegi de muncă ostili, un șef pasiv-agresiv sau sarcini greu de realizat sau chiar imposibile. Ca să nu mai vorbim de faptul că, de multe ori, petrecem 40 de ore sau mai mult pe săptămână investite în slujba respectivă și asta înseamnă mult timp pentru a fi petrecut într-o situație greu de suportat, mai ales din punct de vedere psihic.
Care sunt problemele care pot apărea atunci când locul de muncă nu te satisface
1.Agravarea simptomelor de sănătate mintală
Indiferent dacă te confrunți deja cu o problemă de sănătate mintală sau nu, a rămâne într-un scenariu de lucru pe care îl urăști are consecințe asupra sănătății mintale, mai ales atunci când te simți obligat să rămâi. Cercetările făcute la nivelul resurselor umane, au constatat că cei care au rămas la companii pentru că se simțeau obligați sau nu găseau alte oportunități de muncă aveau mai multe șanse de epuizare, stres și epuizare. În plus, acest sentiment de îndatorare și o pierdere de autonomie te epuizează emoțional în timp. Toți acești factori duc direct la simptome de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Când există deja o problemă de sănătate preexistentă, o slujbă pe care o urăști poate părea și mai cumplită. Dacă te simți mereu mizerabil la locul de muncă, desigur că asta îți va afecta sănătatea mintală. Dacă ai deja o perspectivă mai negativă asupra vieții, deoarece te simți deprimat, sau ai o perspectivă mai înspăimântătoare asupra vieții, pentru că ești anxios, aceasta este complet amplificată prin faptul că te afli zilnic într-un loc pe care îl disprețuiești.
2.Probleme de sănătate mintală care pot apărea în viitor
Impactul faptului că îți urăști slujba te poate urmări și mai târziu în viață. Studii diverse care se referă la satisfacția la locul de muncă au constatat că cei care au avut o satisfacție scăzută la locul de muncă între 20 și 30 de ani au fost mai susceptibili la probleme de sănătate mintală ulterior, inclusiv niveluri mai ridicate de depresie, probleme de somn și îngrijorare excesivă. Cei care au avut experiențe de muncă proaste în cariera timpurie au avut, de asemenea, mai mari probleme emoționale diagnosticate și au obținut un scor mai scăzut la un test de sănătate psihică. După cum știm, sănătatea noastră mentală afectează, de asemenea, întregul nostru sistem minte-corp, lucru pe care autorii studiilor l-au remarcat și în constatările lor. Creșterea anxietății și a depresiei ar putea duce la probleme cardiovasculare sau de altă natură, care vor apărea la vârste nu neapărat mult mai înaintate.
3.Te îngrași în mod neașteptat
În ciuda alimentației și a exercițiilor fizice, te simți pufos. Poți da vina pe cortizol. În situații stresante, hormonul stochează mai multe grăsimi în abdomen pentru a păstra energia. Pare util, cu excepția faptului că provoacă o creștere în greutate la față, partea superioară a corpului și trunchiul. Deși depozitarea grăsimilor poate apărea indiferent de obiceiurile tale alimentare, stresul te face să poftești carbohidrații și zahăr. În mod normal, după o expunere prelungită la factori de stres se produce o creștere de cortizol care duce la un consum mai mare de alimente bogate în zahăr și bogate în grăsimi.
4.Pielea ta are de suferit
Acele cantități mari de de cortizol induse de stres determină, de asemenea, pielea să producă mai multă grăsime la nivelul feţei în special- (fața devine uleioasă), porii care se înfundă și creează acnee. De asemenea, se pot agrava afecțiunile preexistente ale pielii, cum ar fi anumite eczeme.
5.Apar dureri la nivelul oaselor
De la starea în care simți acele dureri permanente de parcă „tragi” de tine, până la acele cracmente care se aud în articulații, totul e doar un mod în care ți se arată cum corpul tău suferă. Stresul extrem oprește formarea completă a celulelor osoase, ceea ce te pregătește pentru leziuni scheletice și, eventual, pentru osteoporoză.
6.Somnul tău este complet dat peste cap şi te simți mereu obosit
Hormonii noștri de stres sunt au un ritm de creștere și de scădere odată cu somnul și cu treptele de trezire. Când totul este echilibrat, nivelul hormonilor cresc când ne trezim dimineața și coboară noaptea când ar trebui să dormim. Din păcate, stresul face ca acești hormoni să crească și să scadă la întâmplare. Acele creșteri hormonale prost temporizate sunt cele care te fac să te trezești în mijlocul nopții sau care nu te lasă să adormi.
7.Apar semne la nivel somatic
Stomacul îți joacă feste, pare că lumea conspiră împotriva ta, indigestia este un alt semn natural al stresului necontrolat. Cortizolul ridicat închide sistemul digestiv, ceea ce face să digeri alimentele mai încet și provoacă creșterea bacteriilor în intestine și chiar le descompune în mucoasa intestinală. Acestea contribuie la gaze și alte probleme stomacale super enervante.
8.Scădere a sistemului imunitar
Cortizolul crescut duce la o scădere a sistemului imunitar, care este probabil cea mai periculoasă consecință a sănătății dintre toate. Stresul constant obligă corpul să dedice fiecare resursă supraviețuirii zilei prin orice mijloace posibile. Și când ești deja foarte tensionat, organismul e mai puțin pregătit să facă față oricăror boli grave care ar putea apărea.
9.Dificultatea de a părăsi o situație care nu e favorabilă pentru tine
Atunci când există doar necesitatea unui loc de muncă, nu și satisfacția pe care acesta ți-o oferă, este mai ușor să rămâi blocat acolo, deoarece e greu de găsit o cale de ieșire. Aceasta înseamnă că suntem mai predispuși să rămânem în situația nesatisfăcătoare, deoarece nu ne putem motiva să găsim alternative. Poate că există un sentiment de deznădejde și neputință. Și, când te simți deznădăjduit și neajutorat, atunci nu poți fi motivat să îți schimbi situația în legătură cu slujba ta și te simți copleșit la gândul de a încerca să obții un nou loc de muncă. Pentru a ieși din această mentalitate este nevoie de un efort herculean, pentru a muta gândurile într-un loc mai activ, pentru a găsi motivația de a merge mai departe.
10.Teama de a primi ajutor
Având în vedere toate consecințele asupra sănătății mintale ale unui loc de muncă pe care îl urăști, poate fi un moment bun pentru a cere ajutor specializat în domeniul sănătății mintale, pentru a realiza acea schimbare de perspectivă care te va ajuta în cele din urmă să îți găsești drumul către un loc de muncă mai bun. Ca să nu mai vorbim, că sprijinul suplimentar și validarea pe care un terapeut le poate oferi te pot ajuta mai mult decât ai crede tu. Însă aici poate exista teama stigmatizării și frica de a nu fi concediat, și în speță teama de a cere ajutor, ceea ce va duce invariabil la probleme accentuate la nivel psihic și somatic. Acest lucru poate duce la sentimente de captivitatate, lipsă de speranță și neputință, care prelungesc timpul în care rămâi într-o situație dificilă ție și care nu face decât să prelungească ciclul.
Deși știm că nu este simplu să pleci atunci când ai o slujbă care îţi oferă insatisfacţie – majoritatea dintre noi avem nevoie de un venit constant – consecințele asupra sănătății mintale au un impact grav. Dacă te afli în această situație, nu îți fie teamă să apelezi la ajutor, știind că ai dreptul de a găsi un loc de muncă care să te afirme în viața și să îți susțină bunăstarea.
Chiar dacă trebuie să sacrifici ceva timp pentru auto-îngrijire, concentrarea și energia reînnoite te vor ajuta să gestionezi mai bine stresul, odată ce te întorci la birou. Mai important, reia controlul asupra sănătății mentale și fizice pe termen lung. La urma urmei, poți oricând să părăseşti un mediu de lucru nesănătos, dar poți scăpa mai greu de un corp nesănătos.
