Motive pentru care barbatii se maturizeaza mai greu
Se spune din ce in ce mai des ca barbatii maturi, echilibrati, care sa inspire incredere, sunt pe cale de disparitie. Oare este adevarat?
Cert este ca femeile atunci cand se gandesc la o relatie pe termen lung isi doresc stabilitate si un partener care sa dovedeasca acesta stabilitate emotionala si mentala iar fizic sa fie suficient de puternic pentru a putea oferi protectie celor din jur si a duce greul atunci cand va fi nevoie.
Cum recunoastem imaturitatea?
Unii barbati imaturi nu stiu ca sunt imaturi, alti barbati imaturi nu accepta ca sunt imaturi. Dar cu totii stim ca un corp bine dezvoltat, sau varsta fizica, nu sunt indicii ale maturitatii. Astfel intr-un corp de barbat se poate ascunde mintea si sufletul unui baietandru. Pentru a te crede un barbat adevarat nu sunt suficiente urmatoarele aspecte: faptul ca ai crescut destul de inalt, faptul ca ai destule tresaturi fizice cu adevarat puternice care sa provoace intimidare, faptul ca organele sexuale sunt destul de bine dezvoltate pentru viata sexuala.
Barbatul imatur
- Barbatii imaturi nu accepta si nu doresc a-si asuma responsabilitatea pentru actiunile lor, pentru viata lor. Barbatii imaturi continua a sta langa parinti chiar dupa varsta de 30 de ani, continua sa se complaca in unele beneficii ce tin de confortul langa parinti, in unele beneficii materiale de la acestia (imprumuturi de bani, spalatul rufelor, curatenia si mancarea mamei considerandu-le ca indispensabile). Nu isi asuma responsabilitatea de a deveni parinti, de a avea copii si de a avea grija de ei, deoarece le este destul de dificil sa inteleaga ca ei insisi nu mai sunt copii. Nu isi asuma responsabilitatea pentru modul cum se comporta, cum gandeste, cum se raporteaza la ceilalti, sau cum trateaza pe ceilalti. Nu isi asuma responsabilitatea unui job, al dezvoltarii carierei, sau perfectionarii sale, in scopul de a castiga atat prestigiu cat si castiguri materiale cu care ar putea sa se intretina pe sine dar si pe cei dragi;
- La barbatii care nu doresc a se maturiza datorita constientizarii pierderii unor beneficii cum ar fi cele mentionate mai sus, vom intalni constant plangerile, vaicarelile, victimizarea, cautand mila si afectiune de la cei din jur. Nu au puterea de a-si recunoaste propria vina, temandu-se de faptul ca ceilalti din jur nu ii vor mai oferi protectie ( ca de exemplu ca tatal lui ii va cauta un loc de munca);
- Grija continua a ceea ce cred altii despre el, il mentine la stadiul de copil. Avem tendinta de a avea aceasta grija a ceea ce cred oamenii despre noi, insa cand devenim adulti acesta grija nu ne va lasa libera exprimarea, comportamentul, alegerile. Pana si alegerea partenerului de viata va intampina dificultati, relatia cu o persoana de sex opus va fi constant supusa aprobarilor parintilor sau prietenilor apropiati, provocand un disconfort psihologic persoanei alese;
- Lipsa de respect si neconstientizarea rolului educatiei mentine de asemenea un barbat (aflat la varsta barbatiei) la stadiul de copil. El nu va stii sa actioneze cu respect, nu isi va evalua corespunzator comportamentele sale minimalizandu-le pe cele negative, avand nevoia de a i se valida intotdeauna faptul ca a avut dreptate, ca a facut ceea ce a trebuit sa faca, el trebuie sa aiba intotdeauna ultimul cuvant, actionand in general pentru pozitia de putere sau sa isi dovedeasca cu orice pret puterea. In relatia cu o femeie va incerca sa o controleze permanent deoarece este nesigur pe el, neincrezator in fortele sale, dar totodata nu are capacitatea de a constientiza sau de a se ingrijora cu privire la acest fapt;
- Lipsa auto-disciplinei si auto-controlului in scopul imbunatatirii vietii. Raportul ce priveste incapacitatea de a spune Nu provocarilor (jocurilor de noroc, retelelor de socializare, distractiilor si anturajelor, etc) si capacitatea de a spune Da unor alegeri benefice (alegerea unei profesii, unui partener echilibrat, economiilor financiare, etc) care sa conduca la indreptarea vietii personale si asigurarea confortului personal este unul disproportionat. Uneori nu stiu cand sa se opreasca, neconstientizand riscuri, consecinte, etc.
Text: Ionela-Janina Sabou – Psiholog