Necesitatea educatiei sexuale in scoala
Voi structura acest articol pe baza raspunsurilor pe care le gasesc oportune la cel mai des intalnite intrebari referitoare la aceasta tematica. Mai jos am incercat sa abordez cateva dintre ele, intalnite in practica de terapeut, la adolescentii sau familiile acestora, in confruntarea cu subiectul educatiei sexuale in diverse forme:
Este necesara educatia sexuala?
A cunoaste inseamna a preveni…
Daca pornim de aici, cunoasterea in acest domeniu nu poate fi decat utila, iar cu cat ea va coincide cu varsta in care sexualitatea devine activa (adica varsta adolescentei), cu atat va fi mai oportuna. Problemele legate de maternitatea minora, nasterile la varste timpurii, maternitatea nedorita si raportul direct cu numarul crescut al avorturilor si bolile cu transmitere sexuala ne pun semne mari de intrebare asupra constiintei fenomenului educational sau asupra blocajelor in derularea unor programe educationale care sa declanseze constientizarea.
Scolile din Romania au timide tentative in abordarea sau implementarea unor programe educationale in acest sens. Este evident ca frana este impusa de interferenta dintre conceptiile religioase si conceptiile moderne in domeniul preventiei. Totodata, nevoile de cunoastere ale adolescentilor, nevoi normale ale varstei in care viata sexuala devine activa, nefiind integrate in sistemul scolar, isi vor cauta satisfacere prin alte surse care, de multe ori, s-au dovedit a fi sub nivelul asteptarilor sau eronate.
In unele familii, acest subiect este evitat sau chiar interzis; internetul, reclamele, serialele de televiziune etc. duc de cele mai multe ori mesajele spre senzational, deoarece scopul este cu totul altul, si anume de a vinde un produs sau de a creste ratingul; cercul de prieteni manifesta de cele mai multe ori tendinte spre teribilism etc.
Toate acestea nu conduc decat la dezinformarea tinerilor sau la formarea unei opinii gresite, si nu la dotarea tinerilor cu ceea ce au nevoie pentru o viata sanatoasa si pentru pregatirea spre trecerea la viata de adult. Depasirea conceptiei ca sexualitatea este un subiect tabu si integrarea in sistemul educational al acestei problematici este o necesitate, deoarece numai printr-o disciplina educationala bine conturata si promovata se va putea realiza informarea corecta a tinerilor cu privire la problemele sexualitatii.
La ce varsta este necesar a se incepe educatia sexuala?
Demersul educativ in vederea unei bune informari pentru protectia sanatatii sexuale devine o necesitate odata cu varsta pubertatii, in jurul vastei de 12-13 ani. Cadrele specializate sau psihologii din sistemul educational pot elabora programe speciale de informare a tinerilor cu privire la problematica sexuala despre schimbarile anatomice, fiziologice si emotionale specifice varstei si despre aparitia comportamentelor sexuale si invatarea unei atitudini fata de debutul vietii sexuale.
Care este tematica educatiei sexuale?
Tematica educatiei sexuale este raportata la varsta. La varstele mai mici, se recomanda pregatirea psihologica in sensul cunoasterii/recunoasterii diferentelor sexelor, diferente fizice dintre perioada copilariei si pubertate, perceptii reciproce ale baietilor si fetelor, modificari corporale la pubertate, anatomia reproducerii. La varstele apropiate adolescentei si in perioada adolescentina, tematica de pregatire psihologica cuprinde teme mai vaste despre sexualitate, abordand atat miturile legate de sexualizare/comportament sexual (reactii comportamentale, manifestarile anatomo-fiziologice ale pubertatii) cat si reperele unui comportament sexual responsabil.
Totodata, se informeaza tinerii cu privire la spectrul bolilor cu transmitere sexuala, a comportamentelor cu risc in transmiterea HIV/SIDA, despre conceptie si sarcina – riscurile sarcinii in pubertate si adolescenta pentru mama si copil, sarcina nedorita si avortul; servicii sociale: planificare familiala, consiliere. La varstele de 17-19 ani, pregatirea psihologica poate cuprinde tematici despre disfunctii sexuale la femeie si barbat, diagnoza prenatala, identitate si orientare sexuala; legislatia privitoare la sexualitate; pornografia si prostitutia.
Care sunt beneficiile educatiei in acest sens, realizata in scoala?
Daca educatia sexuala se realizeaza de timpuriu, intr-un cadru potrivit si prin stabilirea unor obiective si a continuturilor si tematicilor adecvate, a modalitatilor de predare specializate, selectia de informatii este facuta oportun fara a incuraja comportamente sexuale infantile si/sau teribilismul in inceperea vietii sexuale, ea devine eficace ajutand tinerii sa obtina informatii exacte cu privire la drepturile lor sexuale si reproductive, cat si trimiteri la resurse si servicii specializate.
Tinerii isi vor dezvolta anumite deprinderi, cum ar fi abilitatile de gandire critica, de comunicare si negociere, de luare a deciziilor, sentimentul de incredere in sine, capacitatea de a-si asuma responsabilitatea, capacitatea de a pune intrebari si de a cauta ajutor, isi vor dezvolta atitudinile si valorile pozitive: deschidere, respect pentru sine si pentru altii, atitudinea pozitiva fata de sanatatea sexuala si reproductiva.
Ce alte resurse si servicii specializate de educatie sexuala exista?
In multe situatii, educatia sexuala poate fi reprezentata de psiholog, acesta fiind recomandat pentru nevoile de interactiune in particular si pentru a se evita expunerea unor problematici intime si a unei cazuistici personale. Educatia sexuala se poate face si prin alte surse in afara cadrului scolii; exista programe in afara orelor avand ca scop informarea tinerilor in privinta acestor aspecte si de asemenea ONG-uri care organizeaza proiecte de informare.
Ignorarea realitatii de fapt si a nevoilor de cunoastere in acest sens poate conduce la efecte nedorite ale activitatii sexuale timpurii, tinerii nefiind pregatiti pentru a lua decizii bune in sfera sanatatii lor sexuale si reproductive, riscurile legate de aceasta problematica fiind extinse in plan social prin agravarea problemelor ce tin de bolile cu transmitere sexuala, sarcini nedorite, avorturi etc.
Text: Ionela-Janina Sabou
Psiholog cu libera practica in psihoterapie cognitiv-comportamentala
