Nervozitatea la copii – cauze si soluţii

Nervozitatea la copii reprezintă o situație de viață des întîlnită, însă nu trebuie considerată o problema majoră. Este nevoie ca acestă problemă să fie recunoscută și tratată că atare. Scopul recunoașterii nu este însă acela de a reprima sau a distruge sentimentele de furie la copii sau la noi înșine, ci mai degrabă de a le accepta și a le direcționa în scopuri constructive.

Ceea ce este însă demn de reținut este că nervozitatea unui copil stârnește sau poate produce un val de furie în părinte. Ceea ce este nevoie să ne amintim este faptul că nici noi la vîrsta noastră nu am fost învățați să gestionăm aceste crize de nervozitate din copilărie. Părintele ar trebui să își lase copilul să își exprime sentimentele și împreună să găsească modalităţi de a le gestiona corect.

Când ar trebui să fie un părinte îngrijorat de izbucnirile de furie ale copilului

• atunci când copilul a trecut de vîrstă de 7 – 8 ani, vârstă până la care unii copii pot să manifeste crize de tantrum care se diminuează odată cu trecerea timpului
• atunci cînd poate deveni un comportament periculos pentru el și ceilalți
• dacă aceste crize apar la școală și nu le poate controla
• dacă neputând controla această nervozitate, ajunge să se simtă prost față de el însuși

Data viitoare când te confrunți cu reacțiile copilului tău nervos, încearcă aceste sfaturi

Fii alături de el

Prezența și suportul tău contează. Pentru mulți copii, prezența părintelui va ajuta la calmarea lor. Îmbrățișează-l. Chiar și ținutul de mână îi poate oferi un sentiment de siguranță și confort.

Nu te lăsa prea afectat de situație

Spunându-i copilului tău exact ce să facă sau chiar ce să spună în situații stresante și provocatoare, el nu va fi capabil să rezolve singur problemele sau să învețe moduri de a se descurcă singur. Acest lucru nu înseamnă că nu va avea niciodată nevoie de ajutor, dar ar trebui să-l lași să încerce să rezolve problema înainte de a oferi o mână de ajutor.

Faceți împreună mișcare

Activitatea fizică poate fi liniștitoare în perioadele de stres ridicat. Alergarea, sau jocul care implică mișcări motorii grosiere, îi pot distrage atenția de la nervozitate, îngrijorare sau frică.

Nu evitați activitățile

Atunci când copiii evită în mod constant situațiile care îi fac să se teamă sau să se simtă inconfortabil, fricile nu dispar niciodată. Încercați să-i relaxați referitor la activitățile care îi fac nervoși. Nu vrei să te aștepți la prea multe dintr-o dată pentru că le poate lua ceva timp să învingă o frică. De exemplu, dacă cel mic are dificultăți să se simtă confortabil în preajma unui copil, înainte de a fi înconjurat de toți colegii lui pe terenul de joacă. Ajutându-l încet să se adapteze, îi poți alina frica și îl poți pregăți să se descurce singur când va fi mai în vârstă.

Vorbește cu copilul

Verbalizaţi-vă sentimentele. Este important să ai ocazia de a exprima ceea ce simți, mai ales pentru copii. Oferă-le timp individual și ascultă-i fără a-i judeca sau a le ignora anxietatea. Cel mai bun moment pentru a vorbi este atunci când sunt calmi, deoarece sunt capabili să te asculte mai ușor.

Nu încerca să îl linișesti prea mult cînd situațiile nu sunt ok

Să-i spui copilului tău că „totul va fi în regulă”, ar putea fi o confirmare a faptului că  există totuși ceva de care te temi. Deși este greu să rezișți instinctului de a-ți asigura copilul că totul va fi în regulă, ar putea fi cel mai bine pe termen lung, ca o pregătire pentru viață, în care a nu este totul perfect.

Permite exprimarea, chiar dacă cel mic nu își poate explica grijile

Dacă cel mic are o problemă în a vorbi despre motivul pentru care este nervos, există și alte modalități de a începe conversația. Rugați-l să deseneze o imagine sau să scrie o scrisoare sau, în funcție de vîrstă, să creeze o scenă de joc cu o păpușă sau un animal de pluș.

Nu deveni  nerăbdător

A nu ști cum să ajuți poate fi greu și frustrant pentru părinte, dar nu lăsa acele emoții să se arate. Copilul tău poate simți cum și ce simte părintele. Dezvăluirea emoțiilor tale ar putea face copilul să simtă că te-a supărat, i-ar crește nervozitatea și poate face comunicarea mai dificilă. Încearcă să dai un exemplu despre cum să reacționezi calm pentru a-ți ajuta copilul să se simtă, de asemenea, mai calm.

Fii empatic

Chiar dacă frica lui ți se pare o prostie, este important să-i arăți copilului tău că înțelegi. Deși s-ar putea să nu aibă cu adevărat de ce să se teamă, emoțiile pe care le simte sunt foarte reale.

Verificați-vă propriile emoții

Un părinte ar trebui să se „controleze” pe el înșusi atunci când vine vorba despre cât de mult din propria lor nervozitate/ anxietate se revarsă din el în spațiul din jurul copiilor lui. Copiii mici simt vibrații, nu cuvinte.

Nu aștepta până când este 100% liber de nervozitate sau de anxietate pentru a-i recompensa comportamentul. Încurajează și laudă micile lui realizări. A fi curajos în timp ce se confruntă cu lucruri de care îi este frică sau față de care se simte nervos, este ceva de sărbătorit!