Patologia cordonului ombilical
Fatul obtine toate substantele nutritive si oxigenul si elimina dioxidul de carbon si cele mai multe deseuri prin cordonul ombilical, prin urmare, rolul sau in timpul vietii prenatale este unul fundamental. In ciuda acestui fapt, este o structura relativ simpla si neprotejata si contine doua artere si o vena inconjurate de o stroma gelatinoasa numita gelatina lui Wharton, acoperit fiind de o foita amniotica ce ii confera suprafata glisanta. Arterele ombilicale transporta sange neoxigenat si deseuri de la fat la placenta iar vena ombilicala transporta sange oxigenat si substante nutritive inapoi la fat.
Patologia cordonului ombilical poate fi grupata in doua categorii:
– anomalii de dezvoltare precum anomalii de lungime, de insertie, tumori sau anomalii vasculare
– patologia accidentala care devine manifesta in special in travaliu.
Examinarea prenatala a cordonului ombilical este axata pe determinarea numarului de vase, insa, pe masura ce examinarile ecografice devin din ce in ce mai sofisticate, multe dintre patologiile cordonului ombilical sunt diagnosticate intrauterin.
Anomalii de insertie:
Insertia cordonului ombilical se face normal in centrul placentei. Insertia excentrica este insa frecventa si este considerata anormala doar in cazul insertiei marginale, la nivelul marginii placentei si velamentoase, pe membrane, in afara placii coriale, la distanta de marginea placentei.
In cazul sarcinilor cu fat unic, foarte rar, insertia velamentoasa a fost descrisa in asociere cu complicatii obstetricale, inclusiv restrictii de crestere fetala, nastere prematura, anomalii congenitale, suferinta fetala, scoruri mici Apgar, deces fetal si retentie placentara, in schimb in cazul sarcinilor cu gemeni monocorionici, insertia velamentoasa este frecvent asociata cu restrictie de crestere intrauterina.
Anomalii de lungime:
Lungimea medie a cordonului este de 55 cm, dar pot exista si situatii de genul acordiei (lipsa cordonului, ceea ce presupune ca fatul este in contact direct cu placenta), cordonului scurt (cu o lungime de sub 35 cm si putand determina prezentatii anormale, dezinsertia/ruptura cordonului, decolare de placenta normal inserata, inversiune uterina) si cordonului lung (depaseste 70 cm si care poate favoriza aparitia trombozelor vasculare, procidentelor sau a nodurilor adevarate).
Tumorile cordonului ombilical pot fi de tipul leziunilor chistice (chisturi adevarate sau pseudochisturi – mai frecvente decat chisturile adevarate si asociate cu defecte cromozomiale fetale si alte anomalii congenitale, in special omfalocel) sau solide (cele mai frecvente sunt angiomixoamele, hemangioamele si teratoamele).
Anomalii vasculare:
Printre cele mai cunoscute sunt absenta unei artere ombilicale si cordonul cu patru vase si au o incidenta mai mare la rasa alba, diabetul matern, avortul spontan si gemelaritate.
Circa 30% din nou-nascutii care prezinta absenta unei artere ombilicale prezinta si alte anomalii congenitale asociate, cum ar fi malformatiile majore, restrictie de crestere intrauterina si prematuritate.
Patologia accidentala cuprinde: circulara de cordon – infasurarea unica sau multipla in jurul unor segmente ale fatului, nodurile de cordon, false sau adevarate, procidenta de cordon – prezenta unei anse de cordon la nivelul segmentului inferior uterin impreuna cu prezentatia, tromboze favorizate de insertia velamentoasa sau circulare, rupturi, torsiuni sau stenoze de cordon.
Text: Dr. Tania-Simona Dobre, medic rezident obstetrica-ginecologie
