Prof. Dr. Radu Vladareanu: “In cazul nasterii normale, riscurile mamei sunt mai mici, dar prin cezariana nou-nascutul este, de multe ori, mai in siguranta”
Desi la prima vedere pare un om rigid, caruia iti este greu sa ii pui intrebari, pe parcursul intervievarii am realizat ca este un doctor corect cu pacientele lui. Nu vorbeste mult si degeaba, raspunde la intrebari scurt si la obiect, dar cel mai important este ca are norocul sa aduca pe lume copii sanatosi. Mihaela Radulescu, Raluca Moianu, Monica Columbeanu, Andreea Antonescu sunt doar cateva dintre celebritatile din Romania care au optat sa aiba o sarcina asistata de Dr. Vladareanu si i-au complimentat maestria in a aduce pe lume copii sanatosi. Astazi, va oferim cateva raspunsuri la cele mai comune intrebari despre sarcina si despre sanatatea femeii si a copilului direct de la dnul Prof. Dr. Radu Vladareanu, actualmente profesor la Universitatea “Carol Davila” si directorul Sectiei de Ginecologie de la Spitalul Elias.
Cand v-ati hotarat sa urmati medicina si de ce ati ales aceasta ramura a medicinei?
Dr. Radu Vladareanu: Provenind dintr-o familie de medici, probabil ca decizia a fost mai usor si natural de luat in liceu. M-am decis tarziu ce specialitate sa aleg, undeva chiar in anul VI, in timpul stagiului de obstetrica-ginecologie. Mi-a placut atunci miracolul aducerii pe lume a unui copil.
Care a fost cea mai mare satisfactie pe care v-a adus-o aceasta meserie?
Dr. Radu Vladareanu: Au fost si sunt zi de zi foarte multe satisfactii: increderea pacientilor, multumirea lor, faptul ca le ajut pe parcursul celor noua luni si in momentul decisiv al nasterii sa aiba incredere in ele si in ce le spun si in final imi confirma, cand pleaca acasa cu bebelusul, ca a fost bine si imi multumesc.
Care sunt principalele investigatii ginecologice pe care trebuie sa si le faca orice femeie anual?
Dr. Radu Vladareanu: Este necesar macar un consult o data pe an la medicul ginecolog, in cadrul caruia se va efectua analiza secretiei vaginale pentru a depista posibilele infectii vaginale sau afectiuni ginecologice, testul Babes-Papanicolau, ce a devenit un test de rutina in controlul ginecologic, avand scopul de a identifica modificarile anormale la nivelul cervixului si pentru screeningul cancerului de col uterin, iar relativ recent s-a impus ca test de rutina si testul Cobas, testarea ADN pentru virusul HPV, care descopera leziuni omise de citologia Pap, examinarea sanilor (prin palpare si ecografie mamara, care nu este invaziva si nici iradianta) si ecografia transvaginala, aceasta fiind indicata pentru studiul unor leziuni care nu pot fi vizualizate pe cale transabdominala sau atunci cand ginecologul suspecteaza existenta unor fibroame, chisturi ovariene sau sindromul ovarului polichistic.
Care sunt primele analize necesare pe care trebuie sa si le faca o femeie insarcinata in primul trimestru de sarcina?
Dr. Radu Vladareanu: O schimbare majora in viata unei femei o reprezinta starea de graviditate, pe de o parte prin constientizarea responsabilitatii, dar si prin modificarile fizice si psihice caracteristice acestei perioade. Primul trimestru de sarcina, respectiv primele 12 saptamani, reprezinta prima etapa in dezvoltarea armonioasa a viitorului copil, iar din punct de vedere al investigatiilor, inca de atunci se poate incadra sarcina intr-una cu risc crescut sau nu. Important de mentionat este si faptul ca o parte din analize trebuie efectuate preconceptual. In continuare, ma voi referi la analizele de rutina in urmarirea sarcinii normale, care vizeaza stabilirea starii de sanatate a mamei si produsului de conceptie:
Analizele de sange trebuie sa cuprinda uzualele hemoleucograma, transaminazele, glicemia, acidul uric, ureea, creatinina, ce permit conturarea statusului biochimic si hematologic; grupa de sange si Rh-ul atat ale viitoarei mamici, cat si ale tatalui copilului; daca exista o incompatibilitate de grup sau Rh, se vor determina anticorpii antigrup si anti-Rh pe parcursul sarcinii.
Coagulograma este o analiza serica prin care se diagnosticheaza diferitele coagulopatii. De rutina, se realizeaza detectarea anticorpului HIV (Ac HIV) si a Treponemei pallidum (VDRL) in scopul diagnosticarii infectiei cu virusul imunodeficientei umane, respectiv a sifilisului. Depistarea infectiei cu virusul hepatitei B si C se face prin detectarea anticorpilor specifici (Ag HBs, Ac anti HCV).
De la primul consult se efectueaza un examen ginecologic, un frotiu cito-vaginal (examenul secretiei vaginale) si un frotiu citodiagnostic Babes-Papanicolau, iar daca se impune, se indica un tratament specific. Nu trebuie uitate analizele specifice pentru urina: sumarul de urina si urocultura, ce pot evidentia si o infectie urinara asimptomatica. Una din cele mai importante analize in sarcina, si care se impune sa devina uzuala, este complexul TORCH – care indica infectia acuta sau imunizarea dupa o infectie cu unul din urmatorii agenti patogeni:
Toxoplasma gondi – un protozoar care se poate transmite de la mama la fat si poate determina chiar avort spontan sau moarte in utero;
Virusul rubeolic – infectie virala cu potential plurimalformativ ridicat;
Citomegalovirus (CMV) – virus responsabil de infectii congenitale grave;
Virusul herpetic tip 2 – boala infectioasa care poate recidiva in timpul sarcinii;
Chlamydia, mycoplasma, ureaplasma – raspunzatoare de avort spontan;
Listeria m. – bacterie care poate determina avort spontan sau nastere prematura, iar la fat – meningita, septicemie sau hepatita. Diagnosticul trebuie sa fie rapid, iar tratamentul antibiotic prompt. Utilizate mai recent, dar cu o importanta din ce in ce mai mare, sunt investigatiile pentru determinarea malformatiilor fetale. Acestea sunt reprezentate de Bitest, intre saptamanile 9-12 de sarcina – cu rolul de a detecta anomalii cromozomiale (sindrom Down, fibroza chistica).
Care sunt cele mai frecvente afectiuni ginecologice pe care le au pacientele care apeleaza la ajutorul dumneavoastra?
Dr. Radu Vladareanu: Educatia medicala in randul pacientelor trebuie impusa inca din perioada anterioara debutului vietii sexuale, pentru ca afectiunile ginecologice, oricat de banale ar parea, trebuie tratate din timp intrucat pot avea efecte majore asupra starii de fertilitate, o mare problema mai ales in ultimii ani. Ca orice afectiune netratata la timp, si bolile aparatului genital se pot agrava, iar vindecarea va fi mai indelungata si, de asemenea, pot ramane sechele pentru tot restul vietii.
Durerea pelvina, secretia vaginala si sangerarile pot fi nominalizate ca fiind principalele afectiuni pentru care este solicitat un consult ginecologic. Dintre afectiunile ginecologice dureroase sunt reprezentative dismenoreea, endometrioza, fibromul uterin, sindromul ovarelor polichistice (SOPC), boala inflamatorie pelvina etc. Acestea pot varia ca gravitate de la cele care necesita spitalizare sau interventie chirurgicala urgenta (sarcina extrauterina) pana la cele care sunt periodice, autolimitante si dispar de la sine.
Secretia vaginala anormala este sugerata de modificarea prin cresterea cantitatii secretiei vaginale, modificarea mirosului sau culorii secretiei vaginale, pruritul (mancarimea), iritatia sau senzatia de arsura. Regasirea acestor simptome necesita prezentarea la medic pentru ca cele mai frecvente infectii vaginale sunt bolile cu transmitere sexuala: gonoreea, infectia cu chlamydia trachomatis (Chlamydiaza), infectia cu trichomonas (Trichomoniaza), vaginoza bacteriana (Gardnerella vaginalis) dar si candidoza.
Sangerarea vaginala anormala care apare intre menstruatiile “asteptate” este cauzata frecvent de un dezechilibru hormonal, ciclurile anovulatorii, sarcina, fibrom, cancer de col uterin, de endometru sau de vagin, polipi, hiperplazie endometriala. O situatie frecventa pentru care mi se solicita atentia o reprezinta sangerare vaginala dupa contactul sexual, in aceste cazuri vorbim despre posibile leziuni ale peretilor vaginali, infectii vaginale, afectiuni ginecologice – tumori, polipi la nivelul colului uterin sau vaginului. Dintre sangerarile in postmenopauza, cea mai frecventa cauza de sangerare anormala o reprezinta endometrul atrofic, dar si cancerul endometrial (10%). Fibroamele si polipii uterini au sanctiuni chirurgicale, iar cancerul de col uterin si cel de endometru se pot trata printr-un tratament complex – chirurgie si radioterapie sau chimioterapie (dupa caz). Totul consta in timpul scurs pana sa fie depistata afectiunea.
Cum va explicati faptul ca nasterea prin cezariana a devenit un fenomen tot mai raspandit in Romania, in ultimii ani?
Dr. Radu Vladareanu: Numarul nasterilor prin operatie cezariana a crescut foarte mult in ultimii ani, pentru ca si Romania urmeaza trendul mondial, cu exceptia lumii a treia si a tarilor nordice. Peste tot in ultimii cinci ani a fost inregistrata o crestere a incidentei nasterilor prin cezariana. Probabil ca tine de schimbarile care au avut loc in societate. Din ce in ce mai multe femei gasesc mai confortabila cezariana decat travaliul unei nasteri vaginale. In plus, din punct de vedere medico-legal, au luat o amploare deosebita cazurile de litigii. Daca nasterea vaginala se soldeaza cu suferinta materna sau fetala, ni se imputa faptul ca nu am facut cezariana. Daca dupa cezariana, evolutia este nefavorabila, suntem intrebati de ce nu am permis gravidei sa nasca vaginal. Oricum, in toata lumea, aceasta a devenit o chestiune de optiune din partea pacientei, dar si a medicului prin practicarea asa-numitei medicini defensive. Si in clinica noastra solicitarea este crescuta, dar nu peste 40 la suta. Probabil 1 din 5 gravide solicita operatia, restul au indicatii medicale.
Din punctul meu de vedere, decizia finala apartine femeii gravide, deoarece nasterea naturala o face aceasta, iar daca nu ai in travaliu o colaborare buna cu pacienta, pot aparea complicatii, iar prioritatea principala este ca proaspetele mamici si bebelusii sa ajunga cu bine acasa, cu zambetul pe buze.
Nu se poate vorbi despre avantaje sau dezavantaje ale unui tip de nastere, intrucat ambele variante au avantaje si dezavantaje. In cazul nasterii normale, riscurile mamei sunt mai mici, dar prin cezariana nou-nascutul este, de multe ori, mai in siguranta.
Text: Cristina Toma, Alexandra Lupu