Sarcina dupa 40 ani: riscuri si teste suplimentare
In prezent, din ce in ce mai multe femei aleg sa amane momentul obtinerii unei sarcini dupa varsta de 35-40 de ani. Motivele sunt multiple: implinirea pe plan profesional, obtinerea unei stabilitati financiare, dorinta de a calatori inainte de intemeierea unei familii etc. Insa inainte de a lua decizia amanarii momentului obtinerii sarcinii, aceste paciente trebuie consiliate pentru a cunoaste riscurile obtinerii unei sarcini dupa varsta de 35-40 de ani.
Riscurile obtinerii unei sarcini dupa varsta de 40 de ani
Desi majoritatea sarcinilor sunt duse cu succes la capat dupa acest prag de varsta, riscul de complicatii legate de sarcina este mai mare.
Una dintre problemele cu care se confrunta pacientele trecute de 35 de ani este infertilitatea. Dupa aceasta varsta are loc un declin dramatic fiziologic al fertilitatii, cauza principala fiind reprezentata de ciclurile anovulatorii. Totodata, calitatea materialului genetic transportat de ovocite scade considerabil. Datorita tratamentelor pentru infertilitate creste posibilitatea obtinerii unei sarcini multiple. Sarcinile multiple sunt considerate din start sarcini cu risc crescut si sunt monitorizate in consecinta.
Dupa varsta de 35 de ani, riscul de anomalii genetice (anomalii cromozomiale) este crescut. Exista o serie de teste ce au drept scop depistarea acestor anomalii genetice. Acestea sunt necesare si recomandate in special daca varsta materna depaseste 35-40 de ani.
Cel mai frecvent sindrom genetic depistat in cadrul sarcinilor obtine de paciente cu varsta peste 35-40 de ani este sindromul Down. Ecografia de trimestrul I impreuna cu Bitestul reprezinta o metoda de screening pentru identificarea sarcinilor cu risc crescut de anomalii genetice.
Nu in ultimul rand, riscul de complicatii in travaliu este crescut. Gravidele cu varsta peste 40 de ani au un risc mai mare de sangerare si de prelungire a travaliului, ducand la o incidenta crescuta a nasterilor asistate instrumentar (forceps, ventuza), precum si o incidenta crescuta a nasterilor prin operatie cezariana.
Teste pentru monitorizarea sarcinilor cu risc crescut
In cazul sarcinilor cu risc crescut se recomanda continuarea investigatiilor prin teste diagnostice invazive − amniocenteza, biopsia de vilozitati coriale, sau teste non-invazive − determninarea ADN-ului fetal in sangele matern.
Amniocenteza si biopsia de vilozitati coriale reprezinta teste invazive ce comporta anumite riscuri care pot pune in pericol sarcina, de la riscul infectios la ruperea membranelor si riscul de avort spontan.
Determinarea ADN-ului fetal din sangele matern reprezinta o metoda non-invaziva de analizare a ADN-ul fetal din sangele matern, stabilind riscul de aneuploidii fetale comune la gravide, interesand cromozomii 21 (sindrom Down), 18 (sindrom Edwards) si 13 (sindrom Patau), precum si analiza cromozomilor sexuali X si Y. ADN-ul fetal este detectabil in sangele matern inca din saptamana a 5-a de sarcina, initial in concentratie mai mica, pentru ca apoi sa creasca progresiv odata cu cresterea varstei gestationale. Testul se efectueaza prin recoltarea unei probe de sange de la gravida cel mai devreme in saptamana a 10-a de gestatie, proba din care se izoleaza ADN-ul fetal si se identifica eventualele anomalii cromozomiale Acuratetea testului este de peste 99%. Totusi, acest test este limitat la evaluarea aneuploidiilor de cromozomi 13, 18, 21, X si Y, aneuploidiile altor cromozomi neputand fi identificate. De asemenea, aceasta analiza nu are scopul de a inlocui diagnosticul prenatal invaziv (coriocenteza sau amniocenteza).
Amniocenteza si biopsia de vilozitati coriale raman investigatiiile cu acuratete de 100%, insa cu riscurile aferente.
Riscul de avort spontan este mai mare la pacientele cu varsta peste 40 de ani (de 2-3 ori mai mare comparativ cu sarcinile obtinute la paciente cu varste situate intre 20 si 34 de ani). In majoritatea cazurilor, avorturile spontane sunt cauzate de anomaliile cromozomiale ce apar in procent crescut la aceste varste.
Pe masura ce se avanseaza in varsta creste riscul de aparitie al diverselor patologii ce pot influenta negativ obtinerea si dezvoltarea unei sarcini (de exemplu, endometrioza, fibroame uterine, hidrosalpinx). Teste specifice imagistice includ evaluarea ecografica de rutina, histerosalpingografia sau sonosalpingografia pentru testarea permeabilitatii tubare, RMN sau CT pelvin pentru evaluarea formatiunilor tumorale pelvine. Histeroscopia si laparoscopia diagnostica poate fi indicata in functie de particularitatile cazului.
In cazul pacientelor cunoscute cu hipertensiune arteriala sau diabet, odata cu avansarea in varsta si instalarea unei sarcini exista posibilitatea ca patologia de baza sa devina greu controlabila sau refractara la tratamentele permise in sarcina, influentand astfel negativ prognosticul fetal si matern. Chiar si la pacientele care nu au patologii preexistente sarcinii exista un risc crescut de a dezvolta hipertensiune indusa de sarcina sau diabet gestational ce complica evolutia sarcinii. Monitorizarea tensiunii arteriale si testele de screening pentru diabetul gestational sunt recomandate, precum si controlul strict al patologiei de baza inainte de obtinerea sarcinii.
Afla de aici care sunt riscurile sarcinii in functie de varsta mamei.
Farmaciile Catena intampina mamicile, dar si femeile care se pregatesc sa ramana insarcinate, cu noul card, Mama si Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de pana la 25%.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie
