Screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin

Screeningul citologic

Frotiul citotumoral cervico-vaginal Babes Papanicolau este un test complex utilizat pentru depistarea leziunilor precanceroase debutate cervical la femeile asimptomatice. Atat Papanicolaou cat si Traut au contribuit la dezvoltarea ideei de screening citologic oncologic genital. Descoperirea testului in 1943 de catre Papanicolau si introducerea in practica medicala a dus la scaderea mortalitatii prin cancer cervical cu mai mult de 70%.
In Statele Unite ale Americii si in Australia au aparut, in anul 1950, primele depistari citologice ale afectiunilor de col uterin, ajungand in cele din urma sa fie promulgata ca parte a politicii publice de sanatate.

Ce este Testul Babes Papanicolau?

Testul Babes Papanicolau este un test screening, si nu unul cu rol de diagnostic, este considerat un test excelent din punct de vedere cost-beneficiu si este un model de screening in oncologie.
Se recomanda ca recoltarea sa fie efectuata respectandu-se urmatoarele conditii:

– nu se efectueaza manevre vaginale cu 72 h inaintea examenului: dusuri vaginale, aplicatii de ovule, creme vaginale, spalaturi vaginale;
– se evita raporturile sexuale cu 24 h inainte;
– nu se efectueaza nicio alta manevra cu 24 h inaintea recoltarii: tuseu vaginal, colposcopie, tamponament cu iod;
– recoltarea se face in afara menstruatiei si in afara infectiilor locale, de preferat la mijlocul perioadei menstruale;
– speculul sau valvele se introduce fara lubrifiant sau dezinfectant;
– recoltarea trebuie facuta delicat, fara sangerare, prelevarea sa includa si canalul endocervical;
– frotiul trebuie preparat imediat si fixat.

Un alt punct important dezbatut este  momentul varstei de debut si de incheiere a screeningului citologic. S-a considerat ca debutul screeningului sa fie la varsta de 21 ani, neluand in calcul varsta de debut a vietii sexuale, iar incheierea sa la 60-70 de ani. Conduita moderna recomanda realizarea frotiurilor cervico-vaginale in medie o data pe an sau la 2 ani in caz de citologie in mediul lichid. La femeile tinere care au 2-3 frotiuri normale intr-un an, iar examenul clinic este normal, screeningul poate fi facut la 2-3 ani. La persoanele cu deficit imunitar, screeningul se recomanda anual. Posthisterectomie totala pentru o patologie uterina benigna, screeningul nu se mai recomanda, in comparatie cu histerectomia subtotala la care screeningul trebuie efectuat conform recomandarilor stabilite.

Screeningul viral

Prezenta virusului HPV in tractul genital feminin este considerata un factor de risc in dezvoltarea cancerului de col uterin. Aproape 80% din femeile tinere infectate cu tulpini oncologice de risc inalt epureaza virusul in medie de la cateva luni pana la 1 an. Atunci cand infectia este persistenta, virusul este prezent in organism de mai bine de 12 luni, ceea ce reprezinta un pas inainte in debutul cancerului de col uterin. Daca testarea la HPV este negativa, femeia are un risc aproape nul de a dezvolta cancer de col in urmatorii 4 ani.
Screeningul viral se face pentru tulpinile inalt oncogene (AND-HPV 16, 18, 31, 45), dupa varsta de 30 de ani. Atunci cand testul AND-HPV este pozitiv, se recomanda citologie, colposcopie si chiar biopsie.

Colposcopia reprezinta metoda standard de examinare a colului uterin atunci cand sunt prezente anomalii citologice. Nu se foloseste ca metoda de screening deoarece raportul cost/beneficu este destul de mare.

Text: Dr. Andreea Hetea, obstetrica-ginecologie