Sfaturi pentru părinți: Cum să va antrenați răbdarea cu copiii
Dacă vei demonstra răbdare cu copiii tăi, la rândul lor vor fi răbdători cu tine! Ca părinți, avem tendința de a petrece o mare parte din timpul nostru îndemnându-ne copiii să ne asculte sau să se pregătească mai repede și uneori ne pierdem răbdarea în acest proces. Deși a ne pierde calmul din când în când este aproape inevitabil, exersarea răbdării cu copiii noștri este una dintre cele mai bune modalități de a-i învăța cum să-și gestioneze emoțiile și răspunsurile la diferite situații.
Acest lucru se datorează faptului că cei mici tind să învețe cum să-și gestioneze emoțiile, mimând tehnicile de reglare emoțională ale părinților lor. Aceasta înseamnă că, dacă un părinte tinde să se închidă, să ridice vocea sau să renunțe, copilul său poate afișa un răspuns similar atunci când se confruntă cu o sarcină frustrantă. În plus, modul în care un părinte își reglează emoțiile atunci când gestionează un copil stresat are o mare influență atunci când vine vorba de dezvoltarea emoțională a acelui copil.
Așadar, a învăța să rămânem răbdători și calmi în fața copiilor noștri atunci când suntem frustrați, în special atunci când copiii noștri sunt cei care contribuie la situația frustrantă, este una dintre cele mai importante abilități pe care le putem dezvolta ca părinți. Acest lucru este adesea mai ușor de spus decât de făcut, dar există câteva sfaturi pe care le poți folosi pentru a te ajuta să devii mai răbdător cu copiii tăi.
Dacă te-ai întrebat: „Cum pot să nu-mi pierd răbdarea cu copiii mei?” poate dorești să încerci aceste sfaturi:
Ia în considerare ceea ce te face să îți pierzi răbdarea în mod constant
- fă un plan pentru data viitoare când simți că îți pierzi răbdarea
- creează obiective parentale pentru tine și ține cont de obstacolele din calea ta
- creează o bază de comunicare cu copilul
- poți exersa mindfulness cu copiii tăi
De asemenea, este util să îți aminteșți că nu ești singur. Găsirea sprijinului, fie că este vorba de un partener, un membru al familiei, o dădacă sau un prieten, poate ajuta la reducerea stresului pe care îl simți.
Descoperă declanșatorii și încerca să îi eviți
Ce te scoate din minți? Observarea situațiilor sau comportamentelor care declanșează nerăbdarea te poate ajuta să te pregătesti pentru acele situații în viitor. Unele situații posibile care declanșează nerăbdarea ar putea include:
- întârziere (pentru școală, sport, întâlniri)
- crizele de tantrum/isteriile
- când copilul tău nu te ascultă sau nu te respectă
- când plânge
- luptele între frați
- cînd eșți grăbit și timpul nu lucrează în favoarea ta
- când ești obosit după muncă
Dacă cel mic întârzie, de exemplu, asta îți poate declanșa nerăbdarea. Așadar, pentru a te pregăți din timp, poți încerca să faci tot ce poți pentru a economisi timp într-o dimineață aglomerată. Aceasta poate însemna:
- ambalarea gustărilor din timp
- să faci/faceți pregătirile pentru a doua zi din timp și să ai totul pregătit – proiectele/ ghiozdanul de școală lângă ușă
Pe măsură ce explorați factorii declanșatori și începeți să faceți schimbări în rutina dumneavoastră, este posibil să începeți să observați că lucrurile merg mai bine și consecințele pierderii răbdării – cum ar fi ridicarea tonului, frustrarea, supărarea sau discuțiile – apar mai rar.
Pe lângă prevenirea situațiilor care îți declanșează nerăbdarea cât mai mult posibil, poți să dezvolți și strategii pentru când te trezeșți că devii nerăbdător. Această ar înseamna:
- să anunți copilul că discuția nu va continua dacă va răspunde în contradictoriu
- distragerea atenției copilului cu o activitate dacă începe să se plângă
- să respiri adânc de câteva ori înainte de a vorbi cu copilul
Indiferent care este strategia dumneavoastră, ideea este să vă planificați din timp. Când avem un plan, indiferent pentru ce este el, este mai probabil să reușim să exersăm răbdarea, în loc să ne pierdem cumpătul.
Utilizați tehnica “Dacă-atunci”
Să presupunem că există scopul de a ieși din casă în fiecare dimineață fără să îți pierzi cumpătul cu copiii tăi, care au obiceiul de se mobiliza cu greutate. Imaginează-ți că atingi acest obiectiv și cum te va face să te simți. Acum, care sunt obstacolele în calea ta? Ajută să le denumeșți și să le vizualizezi. Apoi, să poți combina obiectivele și obstacolele folosind o declarație „Dacă-atunci”.
Afirmația “Dacă-atunci” se referă la momentul când te gândesti cum și unde poți depăși obstacolul. De exemplu, s-ar putea să îți spui: „Dacă cei mici se pregătesc pentru școală cu o seară înainte, atunci ei vor avea mai puține de făcut dimineața și s-ar putea să nu fiu nevoit să ridic vocea”. Folosind o strategie ”Dacă-atunci”, ai identificat că obstacolul tău apare dimineața și are legătură cu faptul că cei mici nu se pregătesc suficient de repede. Te-ai gândit acum că, poate, dacă cei mici se pregătesc de școală cu o seară înainte, s-ar putea să se miște mai repede dimineața și nu va trebui să ridici vocea la ei pentru a se grăbi.
Acum poți numi nu numai ceea ce vrei, ci și ceea ce trebuie să faci pentru a obține acel ceva. Acest proces de gândire este cunoscut sub numele de contrast mental. Scopul contrastării mentale este de a promova acțiunea. Deși contrastul mental este un concept destul de nou și cercetările sunt în desfășurare, au existat câteva constatări promițătoare. De exemplu, un studiu din 2019 a arătat că elevii care au aplicat contrastul mental folosind tehnica “Dacă-atunci” și-au îmbunătățit atât notele, cât și frecvența la școală. Așadar, această tehnică nu numai că te poate ajuta să îți atingi obiectivele parentale, dar poate ajuta și copiii să-și atingă propriile obiective personale.
Creați o bază de sprijin și comunicare
A fi un părinte bun nu înseamnă doar să-ți duci copilul la școală la timp astăzi. Este vorba despre o perioadă lungă în care să fi alături de copilul tău în toate reușitele și luptele sale. De exemplu, să presupunem că cel mic este reticent să meargă dimineața la școală. În loc să strigi că este timpul să pleci, ia în considerare să întrebi de ce copilul tău vrea să rămână pe loc. Motivul ar putea fi că ar vrea să se joace sau să citească o carte, sau pur și simplu că se simte în siguranță acolo unde se află. De asemenea, el se poate confrunta cu stres din cauza școlii și aceasta este o oportunitate grozavă de a-l sprijini.
Gândeste-te să îi spui că înțelegi că vrea să rămână în zona lui de confort și poate chiar să relaționezi cu el, admițând că și ție îți este greu să te pregătesti dimineața, dar acum este timpul să plecați. Validarea vă liniștește pe amândoi și vă oferă un moment de conexiune. S-ar putea să nu ai întotdeauna succes în a-ți convinge copilul să facă ceea ce îi ceri, dar poți dezvolta strategii de comunicare pentru a crește șansele de succes.
Practică atenția
Practicarea atenției, fie prin yoga sau meditație, fie prin jurnal, poate fi o modalitate excelentă de a cultiva răbdarea. Acest lucru se datorează faptului că practicarea mindfulness te poate ajuta să înveți să reglezi mai bine emoțiile. De asemenea, poate ajuta la îmbunătățirea autocompasiunii, calității somnului și a relaxării. Practica mindfulness poate fi utilă și pentru copiii tăi. Un studiu din 2013 a arătat cum copiii de vârstă preșcolară, care au participat la un program de yoga mindfulness de un an, au demonstrat o mai bună autoreglare, inclusiv o atenție sporită și mai mult control asupra inhibițiilor lor.
Dacă tu și copilul tău practicați mindfulness, te poate ajuta atât cu propria ta răbdare, cât și cu situațiile în care răbdarea ta este testată de copiii tăi. Ia în considerare să practici meditația sau yoga alături de copiii tăi în mod regulat. Răbdarea este o virtute, sigur, dar părinții greșesc și uneori își pierd cumpătul. Poți vedea călătoria în a avea mai multă răbdare cu copiii ca pe un maraton, nu ca pe un sprint.
Nu există o modalitate de a fi un părinte bun și este aproape imposibil să-ți păstrezi calmul tot timpul. Dar există abilități pe care le poți dezvolta pentru a face acest “job full time” mai ușor de gestionat.