Totul despre infecţia cu SARS-CoV-2 la copii

Copiii de toate vârstele se pot infecta cu noul coronavirus 2019-nCoV (SARS-CoV-2), virus care provoacă COVID-19, boală care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Însă majoritatea copiilor infectați, de obicei nu se îmbolnăvesc ca adulții și unii ar putea să nu prezinte simptome deloc.

Până acum, „copiii au reprezentat între 1% și 5% din cazurile diagnosticate cu COVID-19, au o boală mai ușoară decât adulții, iar decesele au fost extrem de rare”, potrivit prof. Adilia Warris, specialist în boli infecțioase pentru copii la Universitatea din Exeter.

Cunoașterea simptomelor COVID-19 la bebeluși și copii, de ce aceştia ar putea fi afectați diferit de COVID-19 și ce puteți face pentru a preveni răspândirea virusului urmează să stabilim în următoarele rânduri.

Conform CDC (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, Agenţie guvernamentală a SUA)  dintre cele aproape 150.000 de cazuri de COVID-19 din SUA înregistrate între 12 februarie și 2 aprilie, doar aproximativ 2.500 (1.7%) erau copii. Acest lucru este similar cu cel raportat în alte țări, cum ar fi China și Italia, care au avut focare mari. Ratele de spitalizare pentru copii au fost mult mai mici decât la adulți (<2%).

Răspunsul nu este clar încă. Unii experți sugerează că micuţii ar putea să nu fie la fel de grav afectați de COVID-19, deoarece există alte coronavirusuri care se răspândesc în comunitate și cauzează boli precum răcelile obișnuite. Deoarece copiii adesea au viroze respiratorii, ei ar putea avea anticorpi care să le ofere o anumită protecție împotriva COVID-19 . De asemenea, este posibil ca sistemele imunitare ale copiilor să interacționeze cu virusul în mod diferit faţă de sistemele imune ale adulților. Unii adulți se îmbolnăvesc deoarece sistemele lor imune par să reacționeze excesiv la virus, provocând mai multe leziuni organismului. Acest lucru se poate întâmpla mai puțin la copii.

În plus, copiii sunt mai puțin susceptibili să aibă o afecțiune medicală cronică existentă, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială sau diabetul. Adulții care prezintă aceste afecțiuni prezintă un risc mai mare de boală gravă cu COVID-19. Încă nu este clar modul în care copiii care au afecțiuni medicale cronice sau nevoi speciale sunt afectați de COVID-19.

Cum s-a manifestat noul coronavirus la copiii depistați până acum?

Simptomele comune ale COVID-19 la copii sunt tusea (48,5%) și febra (41,5%). Este important de menționat că aceste simptome pot să nu fie însă întotdeauna prezente; deci, la copii este necesar un indice ridicat de suspiciune pentru infecția cu SARS-CoV-2. Alte simptome includ următoarele:

• Dispnee (respiraţie dificilă)
• Faringe hiperemic (congestiv)/durere în gât (odinofagie) (46,2%)
• Diaree (8,8%)
• Vărsături (6,4%)
• Mialgii (dureri musculare)
• Oboseală (7,6% )
• Rinoree (7,6%)
• Congestie nazală (5,3%)
• Durere abdominală
• Conjunctivită
• Eczemă

În general, simptomele COVID-19 sunt mai ușoare la copii decât la adulți. Într-un studiu recent publicat în “Pediatria COVID-19 la copiii chinezi”, 90% dintre cei care au fost testaţi pozitiv au avut simptome ușoare sau deloc.

Febra și tusea sunt simptome comune COVID-19 atât la adulți, cât și la copii. Copiii pot avea pneumonie, cu sau fără simptome evidente. Cu toate acestea, este posibilă o formă gravă de boală la copiii cu COVID-19, iar părinții ar trebui să rămână în alertă dacă copilul lor este diagnosticat sau prezintă semne ale bolii. În studiu, 10% dintre sugarii cu test COVID-19 pozitiv s-au îmbolnăvit critic. Ratele de boli severe au fost mai mici la copiii mai mari, dar au fost rare cazurile de copii din fiecare grupă de vârstă care au necesitat spitalizare.

Părinții şi îngrijitorii ar trebui să aibă încredere în instinctele lor și să contacteze medicul pediatru sau medicul de familie dacă copilul lor pare bolnav, mai ales dacă prezintă tuse sau febră.

Medicii de la spitalele de pediatrie din SUA și Marea Britanie au observat că un număr mic de copii cu vârste cuprinse între 2 și 15 ani au prezentat o afecțiune numită sindromul inflamator acut multisistemic pediatric. Unii dintre aceşti copii au avut teste pozitive pentru SARS-CoV-2.

Sindromul observat la copii nu pare să fie cauzat direct de coronavirus, dar dereglează răspunsurile sistemului imunitar şi poate provoca inflamația vaselor de sânge în întregul corp determinând afectarea inimii și a altor organe. Are caracteristici comune cu sindromul de șoc toxic și boala Kawasaki.

Anumite simptome pot fi sugestive pentru o problemă inflamatorie, cum ar fi boala Kawasaki sau Sindromul inflamator multisistemic. Părinții trebuie să sesizeze dacă copiii prezintă:

• Dureri abdominale
• Vărsături și diaree
• Erupție eritematoasa pe tegumente
• Buze roșii, crăpate
• Ochi roșii (hiperemie conjunctivală)
• Febră mare, persistentă
• Adenopatii laterocervicale
• Mâinile sau picioarele umflate
• Tulburări de coagulare și circulatorii
• Tulburări neurologice

Deși rar, sugarii prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire severă cu COVID-19. Acest lucru este urmarea, probabil, a sistemului imunitar imatur și căilor respiratorii mai mici, ceea ce le face mai susceptibile să dezvolte probleme respiratorii cu infecții cu virus respirator.

Majoritatea copiilor se recuperează în decurs de 1-2 săptămâni dupa debutul simptomelor.

Există cazuri asimptomatice în rândul copiilor?

Într-un studiu realizat pe mai mult de 2000 de copii din China s-a descoperit că aproximativ 4% dintre copiii cu boala COVID-19 erau asimptomatici, 51% aveau forme ușoare şi 39% aveau formă moderată de boală. Aproximativ 6% dintre pacienții pediatrici au avut boli grave sau critice.

S-a mai descoperit că boala severă sau critică era mai frecventă la sugari și copii mici decât la copiii mai mari. Mai mult de 10% dintre sugari au avut boli grave sau critice, comparativ cu 7% dintre copiii cu vârsta între 1-5 ani, 4% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 6-10 ani, 4% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 11-15 ani și 3% dintre cei cu vârsta de 16 ani ani sau mai mari.     

Cât de sigură este alăptarea în cazul în care mama este infectată cu virusul SARS-CoV-2?

Studiile efectuate până în prezent nu au găsit SARS-CoV-2 în laptele matern; cu toate acestea, este un virus respirator care poate fi transmis prin picăturile respiratorii. Îndrumarea și educația după externare sunt esențiale pentru a sprijini familiile, pentru a asigura sănătatea mamelor și a sugarilor și pentru a se asigura că mamele pot atinge obiectivele în vederea alăptarii. Mamele cu COVID-19 pot exprima laptele matern după igiena corespunzătoare a mâinilor și a sânului pentru a fi hrănit nou-născutul de către îngrijitorii sănătoşi (fără COVID-19).

Îndrumările privind alăptarea la externarea din spital pentru mamele sau sugarii cu infecție SARS-CoV-2 suspectată sau confirmată sunt disponibile de la AAP (Academia Americană de Pediatrie). Acest ghid a fost elaborat pentru a sprijini pediatrii care oferă îngrijiri directe familiilor care alăptează nou-născutul după externarea din spital. Îngrijorările apărute în ceea ce priveşte alăptarea în primele săptămâni sunt asociate cu o durată mai scăzută a alăptării. La o mamă suspectată sau confirmată cu COVID-19, care poate a fost separată de nou-născut după naștere sau a experimentat alte traume psihologice, s-a constatat că alăptarea i-a fost afectată.  

După cum se menționează în ghidul inițial al nou-născutului al AAP, „sugarii cu teste SARS-COV-2 negative, născuți din mame COVID-19 pozitive, ar trebui să fie în mod optim în îngrijirea unui personal desemnat sănătos (neinfectat).”

Precauții în urma externării

Dacă mama se află în aceeași gospodărie, ar trebui să mențină o distanță de cel puțin 2 metri pentru cât mai mult timp. Dacă este necesară o apropiere mai mare, trebuie să poarte o mască și să efectueze igiena corespunzătoare a mâinilor pentru îngrijirea nou-născutului acasă până când:

1. a) mama este afebrilă timp de 72 de ore fără terapie antipiretică
2. b) au trecut cel puțin 7 zile de la apariția primelor simptomelor
3. c) minimum 2 teste consecutive de tampon nazofaringian colectate la cel puțin 24 de ore distanță sunt negative pentru SARS-CoV-2.

Indicații suplimentare dacă:

• Mama vrea să-și exprime laptele

Înainte de a exprima laptele, mama ar trebui să-și pună o mască și să-și curețe bine mâinile și sânii, precum și orice piese de pompă, sticle și sfârcuri artificiale. Expresia optimă a laptelui este facilitată prin utilizarea unei pompe electrice eficiente. Ar trebui să exprime laptele de câte ori bebelușul mănâncă sau de cel puțin 6-8 ori pe 24 de ore. Mama își poate folosi mâinile pentru masaj/compresie simultană a sânului în timpul pompării pentru a îmbunătăți fluxul de lapte, golirea sânilor și obţinerea unui lapte corespunzător. Cu laptele exprimat poate fi hrănit sugarul de către un îngrijitor sănătos. Mamei îi trebuie acordat sprijin pentru a reintroduce alăptarea directă atunci când este bine.

Alăptarea cu lapte de mamă este importantă în primele săptămâni post-partum, deci este un moment critic pentru susținerea producției de lapte. Familiile trebuie să fie informate că laptele mamelor este sigur și important pentru copil.

• Mama vrea să alăpteze direct

Trebuie efectuată spălarea corectă a mâinilor și sânilor cu apă și săpun înainte de manipularea sugarului și sfătuită mama să poarte o mască în timpul alăptării. Păstrarea copilului „piele la piele” ajută la deblocarea reacțiilor hormonale care declanșează eliberarea laptelui. Atunci când nu alăptează, copilul poate fi îngrijit de un îngrijitor sănătos, dacă este disponibil și/sau întreținut într-o cameră separată sau la cel puțin doi metri distanță de mamă. Odată ce mama este testată negativ, aceste precauții pot fi întrerupte.

• Mama alege să nu alăpteze în primele săptămâni după naștere.

În timpul primei săptămâni post-partum, se ia în considerare comunicarea cu familia dacă pot reconsidera această alegere și se pune accent pe importanța alăptării și a laptelui uman exprimat în protejarea împotriva infecțiilor și a altor boli în acest timp cel mai vulnerabil.

Ce se întâmplă dacă o gravidă are coronavirus și trebuie să nască?

Academia Americană de Pediatrie dă recomandari cu privire la gestionarea copiilor născuți din mame cu COVID-19. Dovezile recente au arătat o rată scăzută de transmitere a sindromului respirator acut sever peripartum coronavirus 2 (SARS-CoV-2) și incertitudine cu privire la transmiterea transplacentară a virusului. Pe baza datelor limitate, nu s-au raportat până în prezent cazuri confirmate de transmitere intrauterină verticală de la mamă la făt a virusului.

Nou-născuții pot fi infectați prin SARS-CoV-2 după naștere.

Din cauza sistemului imunitar imatur aceștia sunt vulnerabili la infecții respiratorii virale grave. SARS-CoV-2 poate fi capabil să provoace boli severe la nou-născuți.

Nou-născuții se pot infecta cu COVID-19 în timpul nașterii sau prin expunerea îngrijitorilor bolnavi după naștere. Academia Americană de Pediatrie recomandă îngrijiri speciale pentru nou-născuții ale căror mame sunt suspectate sau confirmate cu COVID-19.

Măsuri de combatere a infecțiilor pentru nou-născuți

Personalul care participă la nașterea gravidelor cu COVID-19 trebuie să își ia măsuri de precauție corespunzaătoare împotriva picăturilor transmise prin aer și a contactului direct, din cauza riscului crescut de prezență a virusului în aerosoli și a posibilității de intervenție cu măsuri de reanimare la nou-născuții cu infecție cu SARS-CoV-2.

• Separarea mamei și a nou-născutului

Dacă este posibil, mamele cu COVID-19 ar trebui să fie separate de nou-născuții lor la naștere. Acești nou-născuți trebuie ținuți într-o zonă separată de alții. Familiile care optează pentru a-l ține pe nou-născut în apropierea mamei trebuie educate cu privire la riscurile potențiale ale transmiterii SARS-CoV-2.

• Testare neonatală pentru COVID-19

După naștere, nou-născuții născuți din mame cu COVID-19 ar trebui să fie toaletați pentru a elimina virusul de pe piele. Nou-născuților ar trebui să li se efectueze testarea SARS-CoV-2 la 24 ore și 48 ore după naștere. Centrele cu resurse de testare limitate pot lua decizii de testare de la caz la caz.

Nou-născuții care au documentată infecția cu SARS-CoV-2 sau care sunt expuși riscului de transmitere postnatală din cauza incapacității testării necesită o monitorizare frecventă în ambulatoriu (prin telefon sau telemedicină) sau evaluări în persoană la 14 zile după externare.

Este mai periculoasă infecţia cu COVID-19 la copiii cu probleme respiratorii? 

Copiii cu afecțiuni de sănătate preexistente au un risc mult mai mare de complicații cauzate de coronavirus. Este vorba despre afecțiuni medicale precum: astm, diabet, hemopatii, boli cardiace, afecțiuni hepatice, boala renală cronică, imunodeficiente, etc.

Astm: Copiii cu astm pot avea simptome mai severe în situația infectării cu COVID-19 sau cu orice alt tip de virus care determină boală respiratorie, inclusiv gripa. Încă nu există indicii că majoritatea copiilor cu astm prezintă simptome severe din cauza coronavirusului, dar observați-le cu atenție și, dacă apar simptome, apelați medicul pediatru pentru a discuta pașii următori și pentru a stabili evaluarea corespunzătoare, după caz.

Diabet: controlul nivelului glicemiei este esențial. Nu se așteaptă ca micuţii cu diabet bine gestionat să fie mai susceptibili la COVID-19. Dar diabetul slab controlat poate slăbi sistemul imunitar, astfel încât părinții și medicii ar trebui să privească cu atenție acești copii pentru semne și simptome care pot necesita evaluare.

Există unele studii conform cărora anticorpii prezenți în lapte pot proteja bebelușii. Care este părerea dumneavoastră?

Alăptarea protejează sugarii de infecții. Laptele matern are factori bioactivi naturali, anticorpi și mediatori imunologici; prin urmare, sugarii alăptați sunt mai puțin susceptibili să prezinte simptome respiratorii severe. În plus, față de alte beneficii pentru sănătatea mamei și sugarului, eliberarea de oxitocină în timpul alăptării promovează starea de sănătate maternă și ameliorează stresul și anxietatea. Alăptarea este, de asemenea, durabilă și deosebit de importantă într-o perioadă de posibile deficiențe de formule de lapte, biberoane și alte alimente. Consiliați familiile să ia în considerare întârzierea înțărcării și extinderea duratei de alăptare pentru a maximiza protecția acordată prin laptele uman în timpul pandemiei.

Până în prezent, SARS CoV-19 nu a fost detectat în laptele matern.

SARS CoV-2 este un virus extrem de infecțios iar principalele căi de transmitere sunt picăturile respiratorii și contactul cu secrețiile din căile respiratorii și salivă. Particulele de aerosoli pot fi un alt mod posibil de transmitere. SARS CoV-2 poate rămâne viabil pe diverse suprafețe timp de ore sau zile. Depistarea în materiile fecale a virusului timp de câteva săptămâni după diagnostic a dus la îngrijorări cu privire la transmiterea fecal-orală a virusului.

Care este tratamentul pentru copiii infectaţi cu noul coronavirus? Se aplică acelaşi tratament ca pentru adulţi?

Terapie de susținere

Recomandările pentru terapia de susținere a copiilor cu boala COVID-19 sunt similare cu cele pentru adulți. Printre recomandări se numără repausul la pat și asigurarea unui aport suficient de calorii și lichide. Oxigenoterapia este recomandată pacienților cu hipoxie. Antibioticele trebuie, în general, rezervate copiilor cu co-infecție bacteriană.

În prezent, nu există medicamente specifice aprobate de Food and Drug Administration (FDA) din SUA pentru tratamentul sau prevenirea COVID-19. Tratamentul rămâne în mare parte de susținere și include prevenirea și tratarea complicațiilor.

Copiii și adolescenții cu anumite afecțiuni medicale subiacente cum ar fi bolile pulmonare cronice sau astmul moderat până la sever, afecțiuni cardiace grave (de ex. boli cardiace congenitale), afecțiuni maligne sau imunosupresive (de ex. cancer în curs de tratament), obezitate severă (indice de masă corporală – IMC ≥40), diabet, boli renale cronice pe dializă sau boli hepatice ar putea avea un risc mai mare de boală severă din cauza COVID-19 și ar trebui monitorizate pentru simptome sau semne de îngrijorare de către familia lor la domiciliu și de către medicii de specialitate.

Tratamentul cazurilor severe și critice ale pacienților pediatrici cu COVID-19 la spital poate include tratarea pneumoniei, insuficienței respiratorii, exacerbarea afecțiunilor de bază, sepsis sau infecție bacteriană secundară. Situațiile în care un pacient necesită spitalizare prelungită pot duce, de asemenea, la infecții nosocomiale secundare.

Medicamente în studiu și substanţe biologice

Cu excepția remdesivirului, nu s-a demonstrat că alte medicamente sau substanțe biologice sunt eficiente pentru prevenirea sau tratamentul COVID-19 la copii. Numeroși agenți antivirali și imunoterapii sunt în cercetare ca terapii potențiale.

Remdesivir a obținut autorizația de utilizare de urgență (EUA) de la Food and Drug Administration (FDA) din SUA la 1 mai 2020, pe baza datelor preliminare care arată un timp mai rapid pentru recuperarea pacienților spitalizați cu boală severă. Siguranța și eficacitatea nu au fost evaluate la copii. Dozarea pediatrică în EUA a fost obținută pe baza datelor farmacocinetice de la voluntari adulți sănătoși.

Există și un ghid al Ministerului Sănătății, actualizat periodic, de tratament al infecției cu SARS-CoV-2, care nu are mențiuni speciale pentru copii, în afara dozelor adaptate greutății.

Ce interval de vârstă este mai afectat?

Cercetările internaționale confirmă că procentul de copii dintre pacienții confirmați cu COVID-19 este mic, variind de la 1% la copiii mici până la 6% la copiii mai mari. De exemplu, China, Coreea, Italia, Spania și Statele Unite au efectuat deja cercetări privind COVID-19 și copiii. Cercetările internaționale arată că boala la copii este în general mult mai ușoară decât la adulți. Cu toate acestea, simptomele sunt aceleași ca și pentru adulți. La nivel mondial, un număr limitat de copii au murit din cauza COVID-19. Cercetările epidemiologice arată că niciunul dintre copii nu a infectat alte persoane.

Relativ puține cazuri de boală coronavirus 2019 (COVID-19) au fost diagnosticate la copii, iar majoritatea cazurilor au fost ușoare. Într-un raport de 55.924 de cazuri de COVID-19 confirmate de laborator în China, doar aproximativ 2,4% au fost la copii și adolescenți cu vârsta de 19 ani sau mai mici. Într-un raport săptămânal privind morbiditatea și mortalitatea publicat de Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), din cele 149.760 cazuri confirmate de laborator ale SUA COVID-19, 2572 (1,7%) au apărut la copii și adolescenți mai mici de 18 ani.

Într-un studiu chinezesc retrospectiv, la 2143 copii mai mici de 18 ani cu COVID-19 confirmat sau suspectat, puțin mai multe dintre cazuri au apărut la băieți (56,6%) decât la fete (43,4%), dar diferența nu a fost semnificativă statistic. Vârstele copiilor din studiu au variat de la 1 zi la 18 ani; vârsta medie a fost de 7 ani.  Datele din SUA au arătat, de asemenea, o predominanță masculină, similară cu cele observate în China.

Un studiu asupra a mai mult de 2.100 de copii cu COVID-19 suspectat sau confirmat în China între sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii februarie a arătat că puțin sub 11% dintre sugari aveau boli grave sau critice. În comparație, ratele de boală severă sau critică au fost de aproximativ 7% pentru copiii cu vârste între 1 și 5 ani, 4% pentru cei 6-10 ani, 4% pentru cei 11-15 și 3% pentru cei 16 și mai mari.

Cum sunt afectați cei mici de teama și panica manifestată de părinți?

Comunicarea permanentă în cadrul familiei poate ajuta la identificarea temerilor specifice și la clarificarea faptelor. De asemenea, este util ca familiile să discute un plan în cazul în care cineva se îmbolnăvește, dacă se închide o școală sau se întâmplă altceva care întrerupe rutina normală.

„Copiii vor urmări și vor <<copia>> comportamentul când vor decide ce atitudine să aibă și ce să simtă în legătură cu situația creată de boala COVID-19. Dacă vă simțiți liniștiți și pregătiți, probabil că se vor simți în mod similar”, remarcă experții în domeniu.

Ce recomandări aveți pentru femeile însărcinate și pentru familiile cu copii mici?

Milstone spune: „Copiii sunt expuși la virusul SARS-CoV-2 atunci când virusul ajunge în contact cu ochii, nasul sau gura. Acest lucru apare de obicei atunci când o persoană infectată din apropiere tușește sau strănută și eliberează picături respiratorii în aer și pe fața copilului sau pe suprafețele din apropiere, cum ar fi mese, mâncare sau mâini.”

Cea mai bună metodă de a preveni îmbolnăvirea copiilor cu COVID-19 este de a evita expunerea lor la oamenii care sunt (sau care ar putea fi) bolnavi.  

1. Evitați aglomerația. Atunci când este posibil, țineți copiii departe de zonele aglomerate.
2. Stați departe de bolnavi. Păstrați copiii la cel puțin 2 metri distanță de oricine este bolnav, care tușește sau are febră, inclusiv membrii familiei.
3. Tusea și strănutul să se facă cu protecție. „Încurajați pe toți cei din familie să tușească la nivelul plicii cotului, în loc de mâini și să se spele pe mâini de fiecare dată când se întâmplă acest lucru”. A se arunca servețelele după ce au fost utilizate.
4. Evitarea atingerii feței cu mâinile. Părinții trebuie să le reamintească copiilor să evite să își atingă fața pe cât posibil. Poate ajuta dacă copiii poartă o jucărie care va ține mâinile ocupate, dar părinții ar trebui să spele acele jucării în mod regulat.
5. Păstrați lucrurile curate. Ștergeți jucăriile și suprafețele pe care copilul le atinge în mod regulat, în special atunci când călătoresc sau în apropierea unei persoane bolnave. Curățați suprafețele de acasă și depozitați substanțele de curățare în dulapuri care sunt prea mari pentru ca copilul dvs. să poată ajunge sau sunt asigurate cu încuietori de dulapuri pentru copii.

S-a constatat că micuţii joacă un rol mai mic în răspândirea COVID-19 decât adulții. Știm că există puțini copii cu COVID-19 și că atunci când copiii se îmbolnăvesc, boala este mai ușoară. Cercetările în curs sugerează că transmiterea virusului de la un copil la altul sau de la copii la adulți este mai puțin frecventă. Deci, este posibil să vă jucați afară.

Dacă este posibil, asigurați copilului dumneavoastră un dormitor și o baie separată de membrii familiei. Cu toate acestea, este înțelept să se limiteze cât mai mult contactul dintre copiii din diferite grupuri, între copii și părinți și între părinți înșiși. Acesta este motivul pentru care măsura de 1,5 metri ar trebui aplicată pe cât posibil, în special între elevii din învățământul primar și profesori.

Text: Dr. Oana-Maria Stoian, Medic specialist Pediatrie/Specialități Pediatrice, Șef secție Pediatrie, Spitalul Clinic Sanador

Surse: CDC (Centers for disease control and prevention), www.emedicine.medscape.com, World Health Organization, mayoclinic.org, www.hopkinsallchildrens.org, bbc.com/news health