Tulburari de ovulatie
Disfunctia ovulatorie este considerata una dintre principalele cauze ale infertilitatii feminine. Perturbarea ovulatiei normale si eficiente se intalneste intr-o multitudine de cazuri. Pentru obtinerea unei sarcini, ovulatia este esentiala, ea fiind considerata perioada fertila, atunci cand femeia poate sa ramana gravida.
In general, mecanismul este sugerat de iregularitatile menstruale si absenta simptomatologiei premenstruale. Etiopatogenia anovulatiei cronice se suprapune peste cea a amenoreei, cele doua fiind in stransa corelatie.
Tulburarile de ovulatie se definesc prin:
- anovulatie – lipsa ovulatiei;
- oligoovulatie – ovulatie neregulata;
- deficitul fazei luteale.
Anovulatia afecteaza, in medie, pana la 15% dintre femei si reprezinta un dezechilibru hormonal, astfel ca femeia nu elibereaza niciun ovul lunar, fapt care reprezinta o problema in caz ca isi doreste sa procreeze. Oligoovulatia este caracterizata atat de ovulatia neregulata, cat si de ciclurile menstruale care depasesc normalul de 21 pana la 35 de zile.
Simptome ale anovulatiei/oligoovulatiei
De cele mai multe ori, este greu de diagnosticat, insa sunt semne si simptome care pot reflecta calitatea ovulatiei:
- amenoree primara secundara;
- menstruatii neregulate;
- temperatura corpului anormala;
- sindrom premenstrual absent sau aproape absent.
Cauze ale anovulatiei/oligoovulatiei:
– cauze legate de varsta:
– imaturitatea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian post –menarha;
– reducerea rezervei foliculare odata cu varsta.
– afectiuni sistemice si neoplazice:
– prolactinom;
– hipotiroidism/ hipertiroidism;
– boala Cushing;
– sindromul Sheehan;
– boli cronice renale/ hepatice;
– tumori ovariene sau adrenale;
– medicamente;
– droguri antipsihotice;
– chimioterapie;
– altele:
- scaderea ponderala brusca;
- stresul;
- efortul fizic intens.
Cum se diagnosticheaza disfunctia ovulatorie
Diagnosticul se pune in urma testelor si analizelor de laborator care sa cuprinda:
– FSH (hormon foliculostimulant);
– LH (hormon luteinizant);
– testosteron;
– CT (computer tomografic) si RMN (rezonanta magnetica nucleara) a glandei pituitare si hipotalamus;
– biopsie endometriala;
– biopsie ovariana;
– anticorpi specifici.
Tratamentul tulburarilor de ovulatie
Tratamentul tulburarilor de ovulatie trebuie sa urmareasca cauza ce a determinat dereglarea:
– stimulatia ovulatiei cu clomifen sau gonadotropine;
– suplimentarea luteala cu progesteron exogen (zilele 15-25 ale ciclului menstrual).
Pe langa tratamentul medicamentos, doctorul trebuie sa monitorizeze perioada de ovulatie, ceea ce implica realizarea de ecografii si teste de sange.
Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie
